Un fost secretar de stat din Gorj transmite un semnal de alarmă pentru premierul desemnat. Pericol în energie!
Gorjeanul Andrei Maioreanu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, atrage atenția asupra riscurilor pe care le-ar putea genera închiderea capacităților de producție pe bază de cărbune înainte ca noile centrale și investiții energetice să fie finalizate.
Acesta critică lipsa unor răspunsuri clare privind calendarul tranziției energetice, stocarea energiei și impactul investițiilor asupra facturilor populației și costurilor suportate de industrie.
Într-o postare publică, Maioreanu analizează programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu, care prevede instalarea a 5.800 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul anului 2027. Dintre acestea, 2.200 MW ar urma să provină din gaze naturale, iar 3.600 MW din surse regenerabile.
Fostul secretar de stat consideră că obiectivele sunt importante, însă susține că programul nu oferă suficiente garanții privind momentul în care noile capacități vor deveni efectiv funcționale și vor putea înlocui producția pe cărbune.
„Ce se întâmplă dacă noile centrale pe gaze întârzie? Iernut și Mintia sunt deja exemple ale dificultăților de a respecta termenele asumate. Cine garantează că nu vom închide grupuri pe cărbune înainte de a avea capacități echivalente, funcționale?”, întreabă Andrei Maioreanu.
O altă problemă semnalată este stocarea energiei. Programul stabilește o țintă de 1.500 MW până la sfârșitul anului 2026, iar fostul oficial cere clarificări privind capacitatea deja disponibilă și cea care se află încă în faza de proiect.
Maioreanu ridică și problema prețurilor la energie, întrebând cum se vor reflecta investițiile anunțate în facturile consumatorilor casnici și în costurile companiilor românești.
Acesta precizează că nu contestă modernizarea sistemului energetic și dezvoltarea surselor regenerabile, însă consideră că tranziția trebuie adaptată la realitățile sistemului și la capacitățile disponibile efectiv, nu doar la termene administrative.
„Logic este ca mai întâi să punem în funcțiune noile capacități, iar abia după aceea să le închidem pe cele vechi”, susține fostul secretar de stat.
Pentru a-și susține avertismentul, Andrei Maioreanu face referire la datele Transelectrica din intervalul 15–16 octombrie 2026.
Potrivit interpretării sale a graficelor privind Sistemul Energetic Național, România a înregistrat intervale în care a importat net aproximativ 1.500 MW de energie electrică, în timp ce centralele pe cărbune produceau în jur de 900 MW.
În acest context, fostul oficial atrage atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea retragerea unor capacități de producție înainte ca alternativele să fie operaționale.
Întrebarea pe care o lansează este una esențială pentru viitorul sectorului energetic: cum va fi menținută securitatea energetică a României dacă grupurile pe cărbune sunt închise, iar investițiile menite să le înlocuiască nu sunt gata la timp?
