Peștera din Valea Rea, locul secret al comorilor lui Decebal
Cununa de stânci a Platoului Vârtoapelor, de lângă Sarmizegetusa Regia este împânzită de grote. Unele au stârnit fascinația localnicilor și au atras căutătorii de comori.
Platoul Vârtoapelor se înfățișează oaspeților săi ocupat de poieni și păduri și de rămășițe ale unor așezări dacice și romane. Culmea netedă aflată la cota 900 – 1000 de metri, în apropierea Sarmizegetusei Regia este mărginită de un șirag de stânci, care se înalță ca niște colți albi uriași, deasupra deasupra pădurilor din Valea Rea.
Ascunse în peretele de calcar, în locuri greu accesibile, mai multe grote împânzesc locul de sub „Cununi”, scrie adevarul. Unele mici peșteri au fost locuite în trecut de călugări, altele au adăpostit animale sălbatice, iar despre una dintre ele, unii localnicii au povestit că ascundea comori prețioase, care ar fi fost descoperite conform vechilor legende.
„Aici se spune că uneori, noaptea, flăcările bat pe comori. Într-o noapte am văzut ţâşnind vâlvătăile din pădure. Mai multe flăcări care luminau muntele. Din bătrâni se spunea că în acea zonă fusese îngropată comoara lui Decebal. Eu nu am putut ţine acest secret, iar alții, aflând, au săpat după aur și au descoperit comorile. Banii însă nu le-au adus fericirea”, relata o săteancă din Grădiștea de Munte.
Cum se ajunge la Peștera Valea Rea
Poteca spre peșterile de sub „Cununi” începe din drumul forestier de pe Valea Rea, în trecut o ramificație a fostei căi ferate forestiere Orăștie – Sarmizegetusa Regia.
Drumul de pământ care din anii ´70 a luat locul liniei pe care circulau mocănițele (locomotive cu abur), intră pe Valea Rea desprins din șoseaua Orăștie – Sarmizegetusa Regia, la intrarea în satul Grădiștea de Munte.
După doi kilometri de mers pe drumul forestier, călătorii găsesc o cascadă spectaculoasă, iar după alți doi kilometri ajung la un schit ridicat în anii 2000 în mijlocul sălbăticiei. În apropiere de mănăstire, pâraiele Valea Rea și Bodii se unesc. Din acest loc, călătorii continuă drumul pe o potecă ce urmează parțial cursul pârâului Bodii, al cărui izvor se află în apropiere de prăpăstiile de la marginea Platoului Vârtoapelor.
„Sigur că nu există nici o inscripţie, căci pe aici se ajunge la Peştera Bodii sau Peştera din Valea Rea cum i se mai spune. Noroc că în dreptul pârâului se afla o casă unde am găsit înţelegere şi un ajutor cât de cât. Aici stăteau părinţii şefului cantonului forestier care se afla la începutul Văii Rele. I-am întrebat de drumul spre Peştera Bodii. Moşul îl ştia bine, pe aici se născuse şi copilărise. La peşteră se ajunge ușor, ne-a spus, este potecă bună până acolo, iar în peşteră se intră pe o scară de lemn. Când era el mic acolo işi ducea vieţile un schimnic, căruia îi mai ducea mâncare, îl trimiteau părinţii. Şi mai zicea moşul că dintotdeauna au fost călugări acolo. Iar peştera are încă o ieşire, tocmai în partea cealaltă a muntelui”, relata Cornelius Ionescu, fost explorator al ținuturilor cetăților dacice, pe blogul său.
