Disensiunile dintre populația vorbitoare de limba maghiară, respectiv etnicii maghiari, și cea română, persistă. În așa-zisul „ținut secuiesc”, adică în Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, se aplică, nu de puține ori, alte „reguli” locale.
Astfel, unii copii, localnici, ajung să vorbească în limba engleză, susține președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly. Potrivit acestuia, limba română, până la urmă a statului în care trăiesc, este neglijată, a precizat oficialul.
„Trebuie învățați copiii să înțeleagă, când merg la piață și nu reușesc să vorbească românește. Am înființat un grup de lucru, cu profesori, cadre universitare și prima propunere a fost că trebuie și o materie de comunicare în limba română, în paralel cu limba și literatura română. Acest lucru a fost susținut de Minister acum câțiva ani, dar nu s-au făcut demersuri. Săptămânal, la clasele V-VIII sunt trei ore de română și noi am făcut ca să fie două ore de limba și literatura română, și o oră de comunicare, să fie scoase din program arhaismele. Am văzut cum aflați împreună, un copil român și unul maghiar vorbesc în engleză!”, a declarat oficialul, citat de Radio România Mureș.
Borboly Csaba a amintit, în context, de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care a confirmat decizia Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD). Astfel, se consideră discriminatoriu faptul că elevii maghiari nu au acces egal la însușirea limbii române.
Astfel, 17 elevi maghiari, afectați de rezultatele negative la examenul de limba și literatura română au intentat o acțiune în justiție prin care Ministerul Educației va fi obligat la plata unor daune morale.
În concluzie, oficialii de la nivel local așteaptă soluții de la Ministerul Educației, respectiv de la Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.
Până în prezent, președintele Klaus Iohannis, autorul programului „România Educată”, nu a avut luări de poziții pe marginea acestui subiect controversat.
