Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat, la Profit Energy.Forum, că există deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru continuarea planului, dar investiția pe gaze naturale de la Ișalnița ar trebui înlocuită cu un proiect mai bine acceptat atât de Comisie, cât și de Banca Europeană de Investiții.
Potrivit lui Cristian Bușoi, următorul pas este obținerea unor răspunsuri oficiale din partea Comisiei Europene, după care vor începe discuțiile cu Banca Europeană de Investiții și cu Direcția Generală pentru Acțiuni Climatice a Comisiei Europene.
Oficialul a explicat că proiectul de la Ișalnița trebuie regândit, în condițiile în care producția de energie pe bază de gaz natural reprezintă încă un compromis la nivel european.
Bușoi a arătat că România și-ar fi dorit să aibă patru capacități importante de producție a energiei electrice pe gaz natural, însă, dintre proiectele asociate Complexului Energetic Oltenia, doar cel de la Turceni se mai află în discuție pentru continuare.
În ceea ce privește investițiile de la Mintia și Iernut, acestea sunt într-un stadiu foarte avansat, Mintia fiind, potrivit secretarului de stat, ceva mai aproape de finalizare. Pentru această investiție era așteptată încheierea lucrărilor în toamna acestui an, proiectul aflându-se însă în perioada de teste.
În cazul Turceniului, continuarea proiectului depinde și de anumite aspecte tehnice, iar decizia aparține echipei de management a companiei. Cristian Bușoi nu a oferit detalii suplimentare despre aceste elemente, dar a subliniat că există deschidere pentru prelungirea planului de restructurare al CEO.
Unul dintre obiectivele asumate de România este eliminarea completă a producției de energie electrică pe bază de cărbune până la sfârșitul anului 2029. Potrivit secretarului de stat, această decizie este susținută la nivelul Comisiei Europene, care consideră că România și-a asumat un calendar ambițios în comparație cu alte state.
În aceste condiții, Complexul Energetic Oltenia trebuie să se transforme într-o companie energetică bazată pe mai multe surse de producție și tehnologii.
Planurile trebuie să includă capacități de energie regenerabilă, sisteme de stocare, parcuri fotovoltaice, cogenerare și, în cele din urmă, producție de energie electrică pe gaz natural.
Cristian Bușoi a susținut că, în relația cu Bruxelles-ul, a existat înțelegere pentru această transformare și că principalele obstacole au apărut în România. Astfel, prelungirea restructurării nu înseamnă doar obținerea acordului european, ci și găsirea unor soluții pentru investițiile care trebuie modificate și accelerarea proiectelor necesare viitorului companiei.
