Institutul Naţional de Cercetare–Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) vine cu un nou produs cartografic. La 48 de ani de la marele cutremur, lansează „Harta cutremurelor din România și împrejurimi, în perioada 1400 – 2024”.
Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic. Mai prezintă principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Ea poate fi accesată și descărcată de pe site-ul INCDFP și se adresează unui public general. INCDFP o va distribui în instituții.
La cutremurul din 4 martie 1977, Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
Pe harta lansată de INCDFP, Gorjul figurează ca zonă seismică, din februarie 2023 și până în prezent mii de cutremure producându-se în regiunea județului nostru.
Cutremurele din luna februarie a anului 2023 din judeţul Gorj, de 5,2, respectiv 5,7 magnitudine, nu au fost provocate, a declarat Mihai Diaconescu, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
„În ceea ce priveşte cauza cutremurelor, e adevărat că în primele două săptămâni (după cutremure – n.red.) nu am fost prea fermi în a avea o părere clară, dar ne-a trebuit o perioadă în care să asimilăm ce se întâmplă şi să elaborăm nişte modele.
Primul model, care a şi rămas în picioare (…), privind cauze locale, datorită existenţei unor falii locale într-o zonă pretensionată, ştim că ne aflăm într-o zonă de curbură a Carpaţilor, această zonă nu este doar aşa, o hartă, ci sunt nişte roci care sunt mulate după un arc de cerc să spunem, care începe aici în zona asta şi se termină în Balcani.
Cauzele exterioare sunt influenţele datorate cutremurelor turceşti, în special al cutremurului de 7,8 din sudul Turciei, a cărui energie s-a propagat pe planul de subducţie al plăcii africane, sub placa est-europeană.
De pe teritoriul României s-au remarcat staţiile seismice din sudul Carpaţilor Meridionali, respectiv la sud de Târgu Cărbuneşti, în care arată foarte clar că Vrancea nu a fost influenţată, ci această zonă, Vrancea a fost influenţată de cutremurul de 7,5, care a fost după cel de 7,8 (din Turcia – n.red.). (…) Situaţia a fost destul de complicată pentru a fi dată public dintr-odată, neavând niciun argument, în afară de expertiza noastră.
Noi am instalat pe perioada respectivă staţii seismice în zona de aici pentru a localiza foarte bine cutremurele. Până la momentul cutremurelor erau câteva staţii seismice pentru că, neavând zona activă, nu era de interes ca să monitorizăm locaţiile. (…)
Am reuşit să detectăm pe perioada anului 2023 4.200 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 0 şi 5,7 grade, atâtea cutremure s-au produs în zona de aici. La nivel naţional în 2023 s-au produs 4.900 de cutremure. În Vrancea s-au produs 230 de cutremure, restul în alte regiuni seismice – Banatul, Galaţi, NV României”, a spus specialistul INFP.
