Tradiții și superstiții de Sf. Dumitru. Ce se dă de pomană și ce nu ai voie să faci
Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir, este prăznuit pe 26 octombrie și marchează, potrivit tradiției populare, începutul iernii și sfârșitul toamnei.
Toți cei care poartă numele Dumitru sau Dimitrie, precum și derivatele acestora – Dima, Mitru, Mitică, Mitu, Mitrel, Mitruț, Mitrache, Dimitrel, Dumitra, Dimitra, Dumitrița, Mitrița, Mituța și Mița – își sărbătoresc astăzi ziua onomastică.
În credinţa populară, Sfântul Dimitrie este vestitorul iernii şi patronul păstorilor. Astfel, dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dimitrie desfrunzeşte codrul şi usucă plantele.
Se mai spune că de Sfântul Dimitrie, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.
Această sărbătoare este întâmpinată în fiecare an cu hramuri, pomeni cu colaci, dar şi cu jocuri cu focuri vii. După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru reprezintă ultima şi cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform superstiţiilor pastorale, marchează începutul iernii.
Femeile obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc.
De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană coliva de Sâmedru, dar şi colaci în formă de cruce.
În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevar protejat de necazuri şi primejdii.
De Sfântul Dumitru nu trebuie folosit pieptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii, potrivit credinţei populare.
În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la împărtăşanie.
Gospodinele spun că varza trebuie pusă la murat după ziua Sfântului Dumitru ca să fie bună şi să reziste toată iarna.
