LIDERII PNL și PSD Gorj, contre pe tema închiderii grupurilor pe cărbune

România și-a asumnat prin Planul Național de Redresare și Reziliență că, până în anul 2032, își va dezafecta toate capacitățile de producere a energiei pe bază de cărbune. Deputatul PNL Dan Vîlceanu spune că dezafectarea înseamnă, în viziunea forurilor europene, deconectarea de la rețea. Complexul Energetic Oltenia va mai rămâne cu 3 grupuri pe cărbune în rezervă în anul 2026. “Teama de închidere este una, din punctul meu de vedere, nerealistă. Dezafectare nu înseamnă rase de pe fața pământului. Am stat de vorbă cu șefa tuturor PNRR-urilor în toată Europa, și dezafectare, din punctul lor de vedere, înseamnă deconectarea blocurilor de la rețea sau demontarea, dar sunt situații unde se vor instala grupurile pe gaze și unde trebuie să creezi spațiu. Și, atunci, grupurile care au fost oprite de mult, că sunt grupuri care au fost oprite de multă vreme, vor fi demontate și e normal să fie așa, să creezi spațiu pentru cele noi, dar nu se pune problema să demolezi pe acolo. Dezafectarea înseamnă deconectarea de la rețea. Vorbim de o companie care va fi solidă și va avea și cărbune și gaze și fotovoltaic”, a conchis Dan Vîlceanu.

Weber: Se taie și se trimite la fier vechi

Pentru liderul PSD Gorj, Mihai Weber, lucrurile sunt clare, dezafectarea grupurilor înseamnă să fierase de pe fața pământului, tăiate și duse la fier vechi. Deputatul a cerut guvernanților să meargă la Bruxelles să renegocieze PNRR și să schimbe termenul dezafectare cu conservare în planul de restructurare a CE Oltenia. “Dacă se dorea deconectarea de la rețea, se spunea că trecem în conservare. Ăsta este termenul cel mai potrivit pentru un asemenea lucru, dar, în momentul în care dezafectezi, înseamnă că tot ceea ce există acolo, se taie, se rade și se trimite la fier vechi. Odată ce un lucru bine făcut este distrus, cu siguranță, nu va mai putea fi reclădit. Lucrurile sunt cât se poate de clare. Adică, ne-am asumat niște obiective, dar, în momentul de față, încontextul actual, există fundament ca să seimpună o renegociere a PNRR, a programului de restructurare, astfel încât capacitățile de producție de energie să fie încă menținute, un an, doi, trei. Adică, procesul acesta de tranziție să fie prelungit. Așa cum alte țări europene s-au dus și au renegociat și au ajustat programele de închidere, așa poate și România să facă același lucru, dar decizia aparține Executivului, celui care face politica energetică a României, și anume ministrului Energiei. Nu mă liniștesc declarațiile lui Dan Vîlceanu, pentru că, atunci când vrei să pui ceva în loc, trebuie să lași să funcționeze acel ceva care există acum și în momentul în care ești gata cu investiția care să înlocuiască acel ceva, atunci faci trecerea de la una la alta. Din punctul meu de vedere, este anormală abordarea din planul de restructurare”, a conchis Mihai Weber.