Sondaj: 41,7% dintre români se tem de un război în care ar putea fi implicată România

Potrivit datelor publicate luni, 41,7% dintre respondenți indică posibilitatea unui război în care să fie implicată România drept principala sursă de îngrijorare. Pe locul doi se află teama de înrăutățirea stării de sănătate (15%), urmată îndeaproape de creșterea prețurilor (14,9%). Alte motive de preocupare includ diminuarea libertăților fundamentale (9,2%), scăderea veniturilor (8,2%), pierderea locului de muncă (5,4%) și deteriorarea mediului (1,6%).

Temerea privind un conflict militar este puternic influențată de contextul geopolitic din regiune, în special de războiul din Ucraina, dar și de valurile de dezinformare care circulă în spațiul public. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, explică faptul că îngrijorările exprimate de respondenți au două surse: realitatea obiectivă a instabilității din regiune și efectele campaniilor de propagandă care amplifică starea de anxietate.

Sondajul mai arată că aceste temeri sunt distribuite inegal între diferite categorii sociale. Astfel, femeile sunt mai îngrijorate decât bărbații, iar seniorii – mai ales cei cu vârsta de peste 60 de ani – se arată mai afectați decât tinerii. În plus, votanții partidelor de opoziție, în special PSD și AUR, manifestă niveluri mai ridicate de anxietate comparativ cu susținătorii PNL sau USR.

De asemenea, angajații din sectorul public par mai preocupați de riscul unui conflict decât cei din mediul privat. Explicațiile pot fi multiple, de la gradul de expunere la anumite tipuri de informații, până la gradul de încredere în instituții sau la diferențele în ceea ce privește sursele de informare.

Rezultatele sondajului vin într-un moment în care încrederea în instituțiile de apărare și în NATO este relativ ridicată, dar în același timp reflectă o nevoie tot mai clară de comunicare transparentă și coerentă din partea autorităților. În lipsa acesteia, frica alimentată de zvonuri și știri false riscă să devină un factor destabilizator în societate.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de ±2,95% și face parte din seria de cercetări sociologice derulate în cadrul proiectului „Informat.ro”.