Povestea Roxanei din Târgu-Jiu și cum a revenit acasă după ce a trăit la Viena. Face voluntariat și conduce un ONG

Activiștii de mediu de la Bankwatch România transpun poveștile unor tineri de succes din zona Gorjului și a Văii Jiului și despre cum mineritul din cele două zone a afectat viața oamenilor.

În campania “Oamenii tranziției”, în mediul online a fost făcută cunoscută și povestea Roxanei din Târgu-Jiu. Campania prezintă un portret pe săptămână. Sunt portrete ale unor oameni din cei mai diverși. Prin vocea lor, campania urmărește să scoată din abstract procesul de tranziție verde justă, să pună în lumină umanitatea deseori uitată de procese birocratice și să ne aducă aminte că fiecare dintre noi joacă un rol important în conturarea viitorului.

“Mineritul din Gorj a dat cea mai importantă resursă energetică din România, doar că resursa aceasta a venit și cu un impact negativ asupra mediului. Cred că a fost o muncă grea, minerii au depus o muncă extraordinară și până la urmă a fost un beneficiu economic pentru județul nostru, dar cu trecerea timpului, cu toții ne-am dat seama că provoacă însă un dezechilibru de mediu și că e necesar să se întâmple niște schimbări.

Am văzut și ce s-a întâmplat în Valea Jiului, pentru că provin dintr-o familie de antreprenori, care a avut câteva afaceri acolo și auzeam, destul de des, vorbindu-se despre colapsul Văii Jiului și ce se va întâmpla cu oamenii. Mergeam foarte des cu tatăl meu în Valea Jiului și parcă era totul gri și apăsător, dar acum, cel puțin, în 2024, îmi pare mai colorată, mai vibrantă și ne bucură extraordinar de tare.

Am locuit pentru o perioadă de aproape 2 ani de zile în Viena, care e unul dintre orașele cu nivelul cel mai ridicat al calității vieții. Dar m-am întors în țară, mai întâi la Timișoara, și apoi am revenit la Târgu-Jiu. Și a fost greu, pentru că mă obișnuisem cu foarte multe lucruri care mi se păreau normale, de la a merge cu bicicleta până la magazin, a te plimba prin cel mai apropiat parc la 2-3 minute distanță.

Te bucurai de natură, respirai un aer curat. A fost destul de mare diferența, dar mi-am dorit foarte mult să vin acasă. Nu am simțit niciodată acolo că sunt acasă, nu am simțit căldura oamenilor pe care îi întâlnești pe stradă, a vecinilor. Aici am simțit că mă pot dezvolta și pot aduce și din ce am văzut în afară. Acolo am descoperit și voluntariatul, am participat la foarte multe activități.

Acolo voluntariatul este pur și simplu în ADN-ul oamenilor, nu trebuia să îi cheme nimeni cu forța, pur și simplu asta fac, așa sunt construiți și așa sunt educați. Cred că asta ne mai lipsește, dar suntem cumva pe drumul cel bun.

Sunt absolut sigură că lucrurile se vor schimba în bine și după acest declin al industriei miniere și cred foarte tare în tineri. În ceea ce înseamnă tinerii pe care îi văd zi de zi. Sunt și președinta unei organizații de tineret și activitatea noastră are tinerii în prim-plan. Lucrăm foarte mult cu ei și vedem dorința aceasta a lor de a cunoaște, de a face, de a fi parte din acest proces de luare a deciziilor.

Chiar dacă e un drum greu, cred în oamenii județului nostru, în oamenii de la sat care au o groază de lucruri de spus și de dat altora. Cred că și noi, societatea civilă, cu tot ajutorul pe care îl primim din partea Uniunii Europene, putem să aducem la un numitor comun cumva pe toată lumea și să trecem prin această transformare împreună. Răspunsul sunt tinerii, încrederea în oameni, patrimoniul acesta cultural pe care îl avem, frumusețile naturale.

Dar mai avem foarte mult de lucru pentru că mulți nu știu ce înseamnă această tranziție justă, ce înseamnă economia verde, regenerabilul, sustenabilul, un comportament mai verde. Trebuie să ne educăm fiecare în parte și să dăm mai departe informațiile pe care le primim și din afară, exemplele pe care le avem, din orașele mai mari, să le transmitem tinerilor, oamenilor din rural, să vadă că se poate și așa.

Am făcut o regulă ca la întâlnirile pe care le avem cu tinerii să alocăm un pic de timp să vorbim și despre subiectul tranziției verzi juste. Am avut un proiect cu tineri, care s-a numit Make Love, Not Waste, îndreptat spre combaterea risipei alimentare, lucruri de bază – cum să faci cumpărături, cum să arunci gunoiul sau să nu mai produci atât de mult gunoi, cum să reciclezi uleiul. E important să reamintim tot timpul lucrurile acestea și să clădim pas cu pas.

Cu pași mici schimbăm lumea. Eu cred foarte tare în acest județ, în tot ceea ce ne oferă el, cred în oamenii care sunt aici. În antreprenorii locali, care sunt extraordinar de importanți pentru noi. În tinerii care aleg să se întoarcă, chiar dacă pleacă să descopere lumea. Vin aici cu energia pozitivă și cu energia de a face lucruri.

Sunt sigură că vom reuși împreună să fim mai sustenabili, mai inclusivi, să facem lumea din jurul nostru mai bună, mai sigură, mai acasă”, spune tânăra Roxana din Târgu Jiu, care s-a alăturat campaniei derulate de Bankwatch România.