Misterul cheagurilor de sânge apărute după vaccinurile anti-COVID, elucidat de cercetători

Cercetătorii au reușit să explice mecanismul care a dus, în cazuri extrem de rare, la apariția cheagurilor de sânge după administrarea unor vaccinuri anti-COVID. Descoperirea a fost făcută de o echipă internațională de specialiști din Australia, Canada și Germania.

Studiul a analizat o afecțiune rară numită trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză (VITT), care a fost observată la un număr foarte mic de persoane vaccinate cu seruri bazate pe adenovirus modificat, precum vaccinul AstraZeneca.

Potrivit cercetătorilor, în cazul VITT, sistemul imunitar reacționează eronat și atacă o proteină proprie a organismului, numită factorul 4 al trombocitelor. Anticorpii implicați devin neobișnuit de „lipicioși”, se atașează de această proteină și formează aglomerări mari de proteine, care pot declanșa cheaguri de sânge în zone neobișnuite ale corpului.

Echipa de cercetare a analizat datele a 100 de pacienți diagnosticați cu VITT din întreaga lume. Două cazuri au fost esențiale pentru descoperire, deoarece pacienții donaseră sânge înainte de vaccinare, iar probele păstrate în congelatoarele unui serviciu de transfuzii din Germania au permis studierea reacțiilor imunitare.

Specialiștii au stabilit că anticorpii implicați în această reacție provin din memoria imunitară formată după infecții adenovirale din copilărie, infecții frecvente care provoacă de obicei simptome ușoare, asemănătoare răcelii.

Pentru apariția VITT trebuie însă să fie îndeplinite simultan două condiții: persoana să moștenească o anumită variantă genetică a sistemului imunitar și să apară o mutație rară într-o celulă producătoare de anticorpi.

Doar combinația acestor doi factori poate determina sistemul imunitar să atace factorul plachetar 4, ceea ce explică raritatea extremă a cazurilor.

Cercetătorii subliniază că vaccinurile bazate pe adenovirus rămân importante pentru sănătatea publică, deoarece sunt relativ ieftine, ușor de produs și de distribuit la nivel global. În plus, înțelegerea mecanismului VITT ar putea ajuta la dezvoltarea unor vaccinuri viitoare care să evite declanșarea acestei reacții rare.

Descoperirea ar putea avea implicații și în alte domenii medicale, deoarece mecanisme similare sunt suspectate în anumite cazuri de cheaguri de sânge recurente, avorturi spontane repetate sau accidente vasculare cerebrale la nou-născuți.