News

Jale nemărginită! Eduard, elevul de 13 ani care s-a aruncat de pe un bloc, a fost condus pe ultimul drum

Sub o tăcere apăsătoare și sub cerul cenușiu care ploua mărunt, sute de oameni s-au adunat joi, 29, ianuarie, să-l conducă pe ultimul drum pe Eduard, elevul de 13 ani a cărui plecare a lăsat urme adânci în comunitatea din Oradea, scrie bihon.ro.

Momente de tensiune emoțională intensă s-au resimțit încă înainte de începerea slujbei religioase, când mama lui Eduard s-a simțit rău din cauza suferinței. Copleșită de durerea pierderii, a necesitat asistență medicală.

Într-un gest simbolic de adio, prietenii și colegii săi au venit pe biciclete, formând un ultim cortegiu și depunând flori albe în memoria sa. Solidaritatea orădenilor a fost singura mângâiere într-o zi marcată de o tragedie de nemărginit

Alături de familia copleșită de durere, au fost prezenți și reprezentanți ai conducerii școlii, conduși de directorul Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, Iulius Timar, precum și alți profesori care l-au cunoscut și l-au apreciat pe Eduard.

La înmormântare au fost rostite câteva rugăciuni de către preot și cei prezenți; nu a fost oficiată slujba obișnuită. Băiatul ar fi împlinit 14 ani pe 21 februarie.

Luni dimineața, Eduard a plecat de acasă echipat pentru școală, purtând uniforma „Ghibu”, însă a lăsat în urmă ghiozdanul și telefonul – singura lui legătură cu lumea exterioară.

În timp ce tatăl său îl căuta cu disperare la școală, alertat de sistemul de catalog electronic care raportase absența de la prima oră, băiatul se afla deja pe terasa blocului de 8 etaje din complexul Grand Hill. Locul nu îi era străin; el și prietenii săi mai urcaseră acolo în trecut, cunoscând codul de acces al imobilului, deși niciunul nu locuia acolo.

Ceea ce face această tragedie și mai greu de acceptat este contrastul dintre imaginea publică a lui Eduard și deznodământul său. Cu o medie de 9,65 la finalul clasei a VI-a, Eduard era descris de directorul Iulius Timar ca un elev exemplar, fără probleme de disciplină sau semne de suferință. Nici psihologul școlii, care desfășurase activități la clasa sa, nu a detectat semnale de alarmă.

Publicitate


Articole asemănătoare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button