Gorjul, surpriza României: locul 4 la PIB pe cap de locuitor
Gorjul ajunge în 2026 printre cele mai puternice județe ale României din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Județul ocupă locul al patrulea în clasamentul național, cu o valoare estimată la 25.126 de euro pe locuitor, fiind devansat doar de București, Cluj și Timiș. Performanța este cu atât mai spectaculoasă cu cât economia Gorjului este susținută în principal de sectorul energetic.
Potrivit prognozei teritoriale realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Gorjul se află în 2026 mult peste media națională, estimată la 21.177 de euro PIB pe cap de locuitor. Cu cei 25.126 de euro pe locuitor, județul depășește numeroase zone considerate tradițional mai dezvoltate și se apropie de cele mai puternice economii locale din țară.
În fruntea clasamentului se află Bucureștiul, cu un PIB pe cap de locuitor estimat la 59.600 de euro, urmat de Cluj, cu 30.639 de euro, și Timiș, cu 25.836 de euro. Gorjul ocupă poziția a patra, cu 25.126 de euro, fiind urmat de Constanța, cu 24.893 de euro, și Prahova, cu 24.195 de euro.
Performanța Gorjului are însă o explicație diferită față de cea a unor județe precum Cluj sau Timiș. Dacă marile centre economice și-au construit dezvoltarea în jurul investițiilor private, serviciilor, tehnologiei și unor piețe ale muncii foarte dinamice, Gorjul își datorează în principal poziția de top forței sectorului energetic.
Producția de energie electrică și activitatea companiilor din domeniu generează o valoare economică semnificativă raportată la populația județului, ceea ce propulsează Gorjul în clasamentul național al productivității.
Performanța economică nu trebuie însă confundată automat cu nivelul de trai. PIB-ul pe cap de locuitor măsoară valoarea economică produsă într-o regiune raportată la populație, dar nu arată în mod direct cât câștigă fiecare locuitor și nici nivelul serviciilor publice sau al oportunităților disponibile. Astfel, faptul că Gorjul se află pe locul patru nu înseamnă automat că toți locuitorii județului au un nivel de trai similar celui din marile centre economice.
La polul opus se află Vasluiul, cu un PIB pe cap de locuitor estimat la doar 9.320 de euro în 2026. Urmează Botoșani, cu 9.603 euro, Giurgiu, cu 9.936 euro, Călărași, cu 11.051 euro, și Suceava, cu 11.502 euro. Patru dintre cele cinci județe cu cele mai mici valori sunt din Moldova, regiune care continuă să înregistreze decalaje importante de dezvoltare.
Printre cauzele acestor diferențe se numără lipsa investițiilor majore, infrastructura insuficient dezvoltată și oportunitățile limitate de angajare. Diferențele se reflectă și în veniturile populației: în timp ce salariul net mediu din București este estimat să depășească 7.300 de lei în 2026, în Vaslui acesta este estimat la aproximativ 4.100 de lei.
Prognozele CNSP arată că județele mai puțin dezvoltate ar putea avea ritmuri de creștere mai rapide în următorii ani. Vasluiul este estimat să avanseze cu aproape 19% în perioada 2026-2028, în timp ce Bucureștiul ar urma să crească cu aproximativ 7%.
Totuși, o creștere procentuală mai mare este mai ușor de obținut atunci când punctul de plecare este unul redus. În valori absolute, diferențele pot continua să se adâncească. Ecartul dintre București și Vaslui, care în 2026 depășește 50.000 de euro pe locuitor, ar putea trece de 52.500 de euro până în 2028.
În acest peisaj economic, Gorjul se află într-o poziție aparte. Județul este unul dintre puținele care se apropie de standardele economice utilizate la nivelul Uniunii Europene, iar datele CNSP arată că 36 dintre cele 41 de județe ale României se situează în 2026 sub pragul de 23.000-25.000 de euro PIB pe cap de locuitor, nivel utilizat drept reper pentru fondurile de coeziune europene.
Astfel, Gorjul nu este doar o surpriză în clasamentul economic al României, ci confirmă și rolul major pe care energia îl are în economia județului.
Locul patru la PIB pe cap de locuitor pune Gorjul în aceeași zonă statistică cu unele dintre cele mai puternice economii locale ale țării, chiar dacă această performanță economică nu se reflectă automat, în aceeași măsură, în nivelul de trai al tuturor gorjenilor.






