Moartea fulgerătoare a interpretului de muzică populară Ion Drăgan, stins din viață pe 25 decembrie 2025, la doar 53 de ani, a lăsat în urmă o durere profundă în rândul familiei, colegilor de breaslă și al fanilor săi.
Deși nimic nu prevestea un final atât de abrupt – artistul colindase recent o colegă de breaslă și vorbise în noaptea de Ajun cu dirijorul Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului” – Ion Drăgan a fost găsit fără suflare în dimineața zilei de 25 decembrie, în locuința sa din comuna Bălești, județul Gorj, de către propriul tată. Cauza decesului a fost un infarct, survenit pe neașteptate.
Dincolo de succesul artistic și de aprecierea publicului, puțini au cunoscut însă lupta dureroasă pe care Ion Drăgan a dus-o în tinerețe cu o boală gravă. Interpretul a vorbit deschis, de-a lungul timpului, despre perioada extrem de dificilă din viața sa, când a fost diagnosticat cu o tumoră la coloană, afecțiune care i-a schimbat radical destinul.
Boala l-a lovit la o vârstă fragedă, în jurul 19–20 de ani, perioadă în care a fost nevoit să se pensioneze pe caz de boală și să trăiască timp de 11 ani cu o pensie medicală. Înainte de a urca pe scenă, Ion Drăgan lucrase ca sudor, meserie pe care a fost nevoit să o abandoneze din cauza problemelor grave de sănătate.
De-a lungul anilor, artistul a trecut prin cinci intervenții chirurgicale, fiecare fiind o luptă pentru supraviețuire și o speranță că va putea reveni la o viață normală.
„M-am îmbolnăvit… Dureros a fost pentru că dorești mult de la viață. Poți să ai cât ai avea. Dacă n-ai sănătatea, nu te egalezi cu nimeni decât cu sănătatea. Eu de cinci ori am fost operat. Chiar doream din toată inima să treacă boala mai repede. Să devenim și noi oameni normali”, mărturisea artistul cu sinceritate.
În ciuda suferinței, Ion Drăgan a reușit să se ridice, să revină pe scenă și să își construiască o carieră respectată, devenind o voce iubită a folclorului gorjean.
Ion Drăgan a fost condus pe ultimul drum duminică, 28 decembrie, și a fost înmormântat la cimitirul din Bălești, localitatea care i-a fost acasă. Comunitatea îl plânge astăzi nu doar ca artist, ci ca om care a învins boala, dar nu și destinul.
