În Ajunul Crăciunului nu se scoate gunoiul din casă și nu se dau lucruri cu împrumut. Fetele nemăritate pot afla cine le este sortit, dacă pun la fereastră, peste noapte, câte puțin din toate bucatele pregătite pentru sărbătoare.
În ultima zi a postului Crăciunului, preotul merge pe la casele credincioșilor cu icoana Nașterii Domnului. Prin acest gest, el vestește marea sărbătoare a Întrupării Fiului lui Dumnezeu.
Această rânduială este văzută ca o slujbă săvârșită în afara bisericii, pe ulițe și în gospodării. Preotul aduce tuturor vestea cea mare: Dumnezeu se face om, fără a înceta să fie Dumnezeu.
În Ajun nu se bea rachiu, deoarece este considerat băutura diavolului. Nu se dau și nu se cer împrumuturi, nu se aruncă gunoiul și nu sunt acceptate certurile, nici măcar în glumă.
Copiii pornesc la colindat cu urarea: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”. În anumite zone, ei primesc bostan, pentru a avea sănătate tot anul.
Se spune că în noaptea de Crăciun apa se schimbă în vin și animalele capătă glas. Crescătorii de albine nu dau nimic din casă, pentru ca stupii să prospere. Fetele nemăritate țin post aspru sau lasă mâncare afară, pentru a-și vedea ursitul în vis.
La sat, în Ajun se coc cozonacii, iar pe masă se așază pâine, sare, pește, grâu și un pahar cu apă. Oamenii cred că, în acea noapte, rudele trecute la cele veșnice vin și gustă din aceste bucate.
