În calendarul creștin-ortodox, ziua de 20 iulie este dedicată Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament.
El este venerat atât pentru puterea sa spirituală, cât și pentru rolul său de apărător al credinței și de aducător al ploii, fiind totodată un personaj central în tradițiile populare românești.
Sărbătoarea este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe care reflectă simbioza dintre religie, natură și cultura populară.
Din punct de vedere religios, ziua de 20 iulie este una de mare sărbătoare în calendarul ortodox. Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, unde se roagă pentru ploaie în timp de secetă, pentru sănătate, dar și pentru protecție împotriva furtunilor și a trăsnetelor. În această zi se face și pomenirea celor adormiți, fiind obișnuită împărțirea de colivă, fructe (în special mere), faguri de miere și alte alimente.
În multe zone din țară, Sfântul Ilie este văzut ca un intermediar între Dumnezeu și lume, cel care aduce ploaia necesară culturilor și pedepsește păcatul prin focul ceresc.
Este o zi în care nu se lucrează. Orice activitate fizică este interzisă – de la muncile agricole până la cele casnice. Se spune că cei care lucrează în această zi pot fi trăsniți sau vor avea recolta distrusă de grindină. Respectarea sărbătorii aduce binecuvântare asupra casei și familiei.
O tradiție importantă este recoltarea mierii noi, numită și „miera de Sfântul Ilie”. Apicultorii deschid stupii pentru prima oară în an, iar mierea obținută este considerată curată și tămăduitoare. Ea se oferă în dar, se folosește în scopuri medicinale sau se duce la biserică pentru a fi sfințită. Stupii sunt stropiți cu agheasmă pentru a fi protejați tot anul.
Femeile și fetele merg la câmp sau pe dealuri, dimineața devreme, pentru a culege plante de leac precum busuiocul, pelinul, cimbrișorul sau sunătoarea. Acestea se păstrează la uscat și sunt utilizate pentru ceaiuri, ritualuri de purificare, descântece și tratamente tradiționale.
În unele regiuni, se dau de pomană mere galbene, faguri de miere, porumb fiert și colaci, în special în memoria celor adormiți. În mentalitatea populară, se crede că aceste daruri ajung la sufletele celor din lumea de dincolo, care sunt eliberați pentru o zi de Sfântul Ilie.
Sfântul Ilie este în mentalitatea populară o figură duală – temut și respectat, impulsiv dar drept. Se spune că trăsnește atunci când este supărat pe cei păcătoși sau când vrea să curețe lumea de rău.
- Dacă plouă de Sfântul Ilie, urmează un an roditor.
- Dacă este senin, anul agricol poate fi slab, cu secetă.
- Tunetele și fulgerele din această zi sunt considerate semne că Sfântul Ilie cutreieră cerul în carul său de foc.
- Nu este bine să te adăpostești sub pomi în timpul furtunii – aceștia pot fi trăsniți de sfânt.
- Se spune că în această zi Sfântul Ilie își aruncă biciul de foc peste pământ și din locul unde cade iau naștere plantele de leac.
