Dincolo de semnificația religioasă, această sărbătoare este însoțită de numeroase tradiții, interdicții și superstiții care s-au păstrat din generație în generație.
Tradiția populară spune că în această zi nu este bine să muncești în gospodărie, mai ales la activități grele. Se crede că munca fizică intensă aduce ghinion și oboseală tot anul. Femeile evitau torsul, cusutul sau spălatul rufelor, considerând că astfel pot atrage necazuri în casă.
O altă interdicție ține de conflicte. Se spune că nu este bine să te cerți pe 9 martie, deoarece supărările începute în această zi se vor prelungi și vor aduce tensiuni în familie. Bătrânii spun că ziua trebuie trăită în liniște, cu pace și împăcare.
De asemenea, nu este recomandat să arunci lucruri din casă sau să dai bani cu împrumut. În credința populară, gesturile de acest fel pot „goli” gospodăria de spor și belșug pentru tot anul.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este prepararea mucenicilor, fie în varianta moldovenească (copți, unși cu miere și nucă), fie în cea muntenească (fierți în zeamă dulce cu scorțișoară și nucă). Forma cifrei opt simbolizează infinitul și viața veșnică.
Un alt obicei spune că bărbații trebuie să bea 40 sau 44 de pahare de vin, în amintirea celor 40 de mucenici. Se crede că vinul băut în această zi se transformă în sânge și aduce putere și sănătate. În multe zone, însă, tradiția este interpretată simbolic, fără excese.
Tot pe 9 martie, în unele regiuni, se aprind focuri în curți sau pe câmp, pentru a alunga frigul și spiritele rele. Copiii săreau peste foc pentru a fi sănătoși tot anul, iar gospodarii afumau livezile pentru a proteja pomii de dăunători.
