Avertismentul unui gorjean, specialist în energie: „Au produs mai multe discursuri decât megawați!”

Acesta atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului energetic național, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă, și susține că țara noastră ar fi putut deveni un furnizor important de securitate energetică pentru regiune, dacă investițiile și proiectele strategice ar fi fost duse la bun sfârșit.

Maioreanu subliniază că România a intrat în luna noiembrie cu ambele reactoare nucleare oprite, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, situație care a determinat și prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile. În condiții normale, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de electricitate.

Fostul secretar de stat consideră că seceta este un fenomen natural, însă vulnerabilitatea sistemului energetic nu poate fi justificată doar prin condițiile meteorologice. În opinia sa, lipsa investițiilor, întârzierile proiectelor importante și deciziile luate de-a lungul anilor au contribuit la situația actuală.

Acesta amintește de întârzierile acumulate la centrala de la Iernut, de proiectele reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care nu au ajuns încă în etapa de exploatare, dar și de investițiile insuficiente în rețelele electrice și capacitățile de stocare.

Totodată, atrage atenția asupra amenajărilor hidroenergetice blocate și a retragerii unor capacități pe cărbune înainte ca alternativele să fie pe deplin funcționale.

„Ani la rând, cei care au condus energia au produs mai multe discursuri decât megawați. Au schimbat directori, au împărțit funcții, au anunțat strategii și au inaugurat proiecte pe hârtie”, afirmă Andrei Maioreanu.

În opinia sa, tranziția energetică trebuie realizată echilibrat, fără renunțarea la capacitățile sigure de producție înainte ca acestea să fie înlocuite cu alternative funcționale.

Fostul oficial consideră că România trebuie să valorifice toate resursele de care dispune, de la gaze naturale și cărbune până la energie nucleară, hidroenergie și surse regenerabile.

Printre prioritățile pe care le propune se numără finalizarea centralei de la Iernut, trecerea centralei de la Mintia la exploatarea comercială la capacitatea proiectată, asigurarea finanțării pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și identificarea unei soluții permanente pentru răcirea centralei în perioadele de secetă. De asemenea, acesta pledează pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice și accelerarea investițiilor în rețele și stocare.

Maioreanu susține și că retragerea capacităților pe cărbune trebuie făcută doar pe măsură ce noile surse de producție devin operaționale, iar gazele din perimetrul Neptun Deep ar trebui să contribuie atât la producția de electricitate, cât și la dezvoltarea industriei românești.

Fostul secretar de stat consideră că sectorul energetic are nevoie de o strategie națională asumată prin Parlament, care să nu fie modificată de fiecare schimbare de guvern. În plus, toate proiectele strategice ar trebui să aibă termene clare, responsabili identificați și raportări periodice privind stadiul real al lucrărilor.

De altfel, gorjeanul pune responsabilitatea pentru situația actuală pe seama deciziilor politice luate de-a lungul anilor, indiferent de partidul aflat la guvernare, și atrage atenția că România și-a diminuat singură potențialul energetic.

„România putea fi astăzi un pilon al securității energetice regionale. În loc de asta, ne-am subminat singuri sistemul energetic. Și am făcut-o cu atâta consecvență, încât uneori mă întreb pentru cine au lucrat, de fapt, cei care au luat aceste decizii?”, este mesajul transmis de Andrei Maioreanu.