Evoluția socială și tehnologică a zilelor noastre a produs schimbări sau adaptări, semnificative, în diverse domenii. Creșterea considerabilă a rețelelor de comunicații, a platformelor virtuale de servicii, a aplicațiilor utile în viața de zi cu zi, permit o mai bună gestionare a timpului, dar și multiple alte avantaje, necontestabile. Cu toate acestea, mediul online nu este, nici pe departe, ferit de riscuri.
Toate aceste inovări tehnologice au determinat, mai cu seamă în ultimii ani, o adaptare a metodelor frauduloase, prin care se pot săvârși infracțiuni contra patrimoniului în spațiul virtual, scopul fiind obținerea de câștiguri materiale profitând de buna credință a persoanelor care-l utilizează, într-o formă sau alta.
Criminalitatea informatică se află în permanentă inovare și cunoaște o rată foarte rapidă de dezvoltare și diversificare, ajungând, prin anumite strategii utilizate de atacatori, să creeze chiar și victime care au cunoștințe în utilizarea mediului online.
Facem precizarea că toate aceste practici au ca scop sustragerea banilor ori a datelor personale pentru săvârșirea de infracțiuni (fraud, furt de identitate, deschiderea de credite.).
De asemenea, recent, prin folosirea inteligenței artificiale, au apărut noi metode de înșelăciune. Inteligența artificială a evoluat enorm în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negative ăl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducer în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale.
Videoclipurile false create cu inteligența artificială, numite deepfake-uri și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Cetățenii de bună credință sunt induși în eroare de aceste capcane, crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie.
Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în acest an la nivel național sunt trading scam și fraudele privind investițiile, care promit îmbogățirea rapidă, uneori prin folosirea de videoclipuri false în care apar personae cunoscute la nivel international; scam-uri caritabile, care conțin videoclipuri false cu copii bolnavi, victim ale dezastrelor, sau celebrități care cer donații urgente; romance scam, prin care infractorii utilizează profiluri false cu poze și videoclipuri generate de inteligența artificială, cu personae atractive, prin care dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru presupuse urgențe medicale sau bilete de avion; precum și alte metode, cu deepfake-uri unde anumite personae ar oferi gratuit produse.
În ultima perioadă au fost reclamate mai multe fapte de natură penală, realizate prin intermediul inteligenței artificiale, fiind create mai multe videoclipuri cu un ofițer de poliție sau alte personae care se recomandă a fi consultant financiari, în vederea convingerii victimelor să realizeze investiții fictive sau să obțină de la acestea date financiare pentru a putea efectua transferuri neautorizate.
În acest sens, vă aducem la cunoștință că poliția nu va suna niciodată cetățenii prin apel video, și cu atât mai mult, nu vor face recomandări de investiții. Polițiștii colaborează doar institutional cu băncile în vederea recuperării prejudiciilor sau în cadrul altor activități.
CLASIFICARE:
1. Trading scam – Reprezintă un mod de operare utilizat de către autori prin care determină în mod fraudulos persoanele vătămate să realizeze investiții prin intermediul unor platforme de tranzacționare online, unde cei care comit astfel de fapte oferă tranzacții pe piața valutară sau piața criptomonedelor. Pentru comiterea prin acest mod de operare, autorii recurg la o serie de investiții care utilizează platforme de tranzacționare online unde sunt adesea promovate pe internet prin intermediul canalelor de socializare. Adesea acestia se folosesc de false aprobări ale unor celebrități și de imagini ale unor obiecte de lux pentru a atrage persoane să investească în escrocheriile lor. Anunțurile se leagă apoi de site-uri web cu aspect profesional, victimele fiind convinse să investească, fie printr-un cont administrat în care face tranzacții în numele lor ori fie tranzacționând înșiși autorii prin control cu dispozitive/programe de la distanță.
2. Fraudele privind investițiile:
O categorie aparte de înșelăciuni care sunt comise prin intermediul mediului online, cu prejudicii ridicate, este reprezentată de fraudele privind falsele oferte de investiții.
În aceste situații, persoanele vătămate dau curs unor anunțuri sau reclame privind metode de îmbogățire în timp record, apărute pe diverse platforme de socializare sau alte resurse online.
De exemplu, mesajele sau anunțurile pot promova investiții în afaceri, acțiuni la bursa de valori sau companii, de renume, criptomonede, NFT-uri sau orice alte tipuri de investiții. Acestea pot fi prezentate sub forma unor oferte de îmbogățire rapidă sau sub forma unor produse sau servicii exclusiviste, disponibile pentru o perioadă limitată de timp.
După furnizarea datelor de contact, persoanele vătămate sunt contactate telefonic de persoane necunoscute, care se recomandă specialiști în domeniu.
Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să inițieze transferuri, fiindu-le prezentate, în mod fals, avantajele și siguranța procesului, dar și sumele la care pot ajunge dacă continuă să investească.
În unele situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații de tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control asupra datelor din dispozitive .
Mai exact, fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la date personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor. De asemenea, aceștia sunt adesea convinși să transmită imagini cu documentele personale, precum cartea de identitate.
Persoanele vătămate sunt astfel convinse să trimită mai multe sume de bani deoarece se creează aparența că investițiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro ,,investiți” în astfel de scheme frauduloase .
În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte și scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanții transferuri, amenzi etc.
În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi: deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare crypto- monede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
De asemenea, o modalitate de fraudare întâlnită în situația în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive și la datele personale/bancare, este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate și ulterior sustragerea banilor.
Alte modalități de inducere în eroare a potențialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunțuri, în general pe rețele de socializare, în care se folosește imaginea unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari prin ”cumpărarea de acțiuni” care vor ”genera dividende” de zeci de mii de lei ”direct pe cardul” utilizatorilor. În egală măsură, aceștia se pot folosi de imaginea unor personalități cu notoritate, celebrități sau alte persoane publice.
În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase cu ajutorul cărora încearcă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.
3. Phishing – prin intermediul email-ului : – reprezintă un mesaj electronic transmis către un număr nedeterminat de destinatari (adresele lor fiind colectate prin diverse metode, prin intermediul internetului), pretinzând a fi din partea unei surse legitime. Subiectul mesajului este conceput să atragă atenția, ori să inducă rapid panica (ex: Mesaj de la BANCA – Actualizarea datelor personale, ). Solicitare de introducere de date confidențiale folosind link către un site indicat în textul mesajului ( ex: site fals, dar care reproduce foarte bine pagina originală).
4. Spoofing – implică apeluri și mesaje în care autorii identitatea( numărul afișat sau numele apelantului_ ca să pară că vorbesc cu un reprezentant al băncii, poliției, A.N.A.F. sau alte instituții publice. O schemă frecventă este aceea în care autorii se dau drept ”polițiști” sau ”reprezentanți bancari” și conving oamenii să furnizeze coduri SMS, parole, date bancare sau să efectueze transferuri/ achiziții pentru ”blocarea probelor”.
SITUAȚIA STATISTICĂ:
În primele 10 luni ale anului 2025, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Gorj au fost înregistrate 179 de dosare penale privind infracțiuni informatice.
Cele mai frecvent sesizate fapte sunt infracțiunile de fals informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.
Metodele prin care se pot produce aceste fraude sunt diverse, însă scopul final este reprezentat de sustragerea resurselor financiare sau obținerea datelor bancare ale victimelor, în același scop.
CARACTERISTICI GENERALE IDENTIFICATE:
Promisiunea de îmbogățire rapidă: Fraudele cu investiții adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă ”investitori” folosind limbaj tentant, cum ar fi “dublați-vă investiția într-o săptămână” sau “profituri garantate”;
Ușurința cu care se renunță la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume de bani către entități/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, cât și ulterior, având falsa reprezentare a faptului că urmează să se îmbogățească rapid;
Cedarea controlului: Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând controlul dispozitivelor electronice folosite;
Nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatorii dovedesc abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile, precum numere de telefon multiple, caller ID spoofing (falsificarea identității apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacțiilor cu criptomonede etc.;
Presiune asupra investitorilor: De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de ”publicitate” a ”investițiilor”, pentru a determina utilizatorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care “dispar rapid”. În acest mod încearcă să evite verificări amănunțite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloasă.
Atenție! În mod frecvent, fraudele cu investiții se caracterizează printr-o serie informații limitate sau contradictorii despre investiții. Investitorii nu au acces la informațiile de bază, cum ar fi locația fizică a companiei sau strategiile de investiții, dar nu lipsesc promisiunile unor câștiguri exagerate.
ACTIVITĂȚI PENTRU CREȘTEREA GRADULUI DE CONȘTIENTIZARE ASUPRA ACESTOR FORME DE FRAUDE:
Indiferent de natura încadrării juridice raportat la genurile de infracțiuni care se pot comite în mediul online, polițiștii desfășoară activități specifice în vederea documentării activității infracționale și luării măsurilor legale.
Un aspect important este reprezentat de necesitatea conștientizării riscurilor din mediul online de către populație.
RECOMANDĂRI:
Regula de aur: dacă e prea frumos ca să fie adevărat, este fals!
Este esențial ca utilizatorii sa fie vigilenți și să adopte câteva măsuri de siguranță când fac tranzacții sau investiții online. În continuare, sfătuim cetățenii să respecte câteva recomandări esențiale:
-nu accesați link-uri primite din surse necunoscute! De asemenea, fiți precauți când accesați link-uri de pe platforme de socializare care promit câștiguri mari cu investiții minime;
-verificați întotdeauna platformele de investiții online înainte! Nu vă lăsați păcăliți de promisiuni care sună prea bine ca să fie adevărate;
-nu instalați aplicații de control de la distanță, la recomandarea necunoscuților! Aceste aplicații pot permite infractorilor sa acceseze datele dumneavoastră personale și bancare;
-verificați întotdeauna legitimitatea brokerului sau platformei pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară;
-nu transmiteți date personale/bancare/coduri de acces/parole/imagini de pe documentele de identitate sau cardurile bancare! În momentul în care aceste date ajung în mâna infractorilor, pot fi folosite împotriva dumneavoastră!
-nu uitați că, în atare situații, atacatorii se pot folosi de anumite companii sau instituții oficiale, copiind identitatea vizuală a acestora. Informați-vă din surse oficiale și sigure!
CONCLUZII
Expansiunea tipurilor de dispozitive care fac posibilă accesarea mobilă a internetului conduce la creșterea exponențială a numărului de utilizatori și, implicit, a riscurilor de victimizare.
Combaterea criminalității informatice rămâne o prioritate pentru Inspectoratul de Poliție Județean Gorj. De asemenea, informarea și educarea populației continuă să reprezinte factori esențiali în procesul de descurajare a acestor tipuri de infracțiuni.
EXEMPLE RELEVANTE:
În luna mai a anului 2021, polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Gorj au fost sesizați de un bărbat, cu privire la faptul că în timp ce se afla în localitatea Roșiuța, un alt bărbat s-ar fi așezat lângă el, ar fi simțit cum l-ar fi pipăit în zona buzunarelor, după care, acesta din urmă ar fi plecat.
După ce a ajuns acasă, persoana vătămată a constatat că îi lipsește o pungă, în care avea 250 de lei, un card bancar, cuponul de pensie pe care avea notat codul pin și cardul de sănătate.
Totodată, în urma verificării extrasului de cont, a reieși că în contul bancar al bărbatului apăreau 7 retrageri ce au fost efectuate după ce i-ar fi fost sustras cardul, în valoare totală de 4.850 de lei.
În cauză, polițiștii au întocmit dosar de cercetare penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt, complicitate la infracțiunea de furt, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată, complicitate la infracțiunea de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată și complicitate la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic.
*
La data de 18 octombrie 2025, o femeie, de 75 de ani, din satul Piscoiu, județul Gorj, a sesizat polițiștii cu privire la faptul că în perioada 12.05.2023 – 14.10.2025, din contul său bancar au fost efectuate tranzacții financiare în valoare de aproximativ 77.400 de lei, fără acordul ei.
În cauză s-a întocmit dosar penal, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.
Ca urmare a sesizării, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au continuat cercetările în cauza penală pentru documentarea întregii activități infracționale, stabilind faptul că nepoata femeii, o tânără de 25 de ani, ar fi efectuat tranzacțiile, având acces la contul bancar, prin aplicația mobilă.
În baza probatoriului administrat a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penală față de tânăra de 25 de ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic (121 de acte materiale) și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (121 de acte materiale), constând în aceea că în perioada 12.05.2023 – 14.10.2025, aceasta ar fi accesat fără drept aplicația bancară aferentă contului femeii de 75 de ani și ar fi efectuat diferite tranzacții financiare în mod fraudulos, cauzând astfel un prejudiciu în valoare de 77.400 de lei.
La data de 21 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Gorj au pus în executare un mandat de aducere emis față de tânăra de 25 de ani, iar în urma depistării acesteia a fost condusă la sediul I.P.J. Gorj pentru cercetări.
În urma audierii, față de aceasta s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore , fiind introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Gorj, urmând ca la data de 22.10.2025 să fie prezentată Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj cu propuneri legale.
