Tradiții și obiceiuri de Bună Vestire: ce nu ai voie să faci mâine
Buna Vestire este o sărbătoare creștină care face trimitere la momentul în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că îl va naște pe Iisus Hristos. Aceasta este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului.
În dimineața zilei de 25 martie, în toate bisericile ortodoxe se săvârșește Sfânta Liturghie și se citesc rugăciuni speciale de Buna Vestire. În această zi, Biserica acordă credincioșilor dezlegare la pește, la untdelemn și vin.
Tot în această zi, femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac şi în cosmetică populară;
Mai mult, în unele zone, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor, nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova şi Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat.
Foarte important de precizat este faptul că se mai credea că așa cum este timpul de Bună Vestire așa va fi de Paști.
Conform superstițiilor din popor, persoanele care se ceartă în această zi vor avea necazuri tot anul. Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în armonie și înțelegere cu cei din jur.
De Buna Vestire se spune că este bine să se pună îngerilor în pragul casei sare și pâine pentru hrană. După cum spune și numele sărbătorii, această zi aduce mereu creștinilor o veste bună.
O altă lege nescrisă se referă la faptul că de Buna Vestire nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi este obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.