Unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani, care a zguduit din temelii imaginea Poliției Române, a ajuns la prima sentință. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe fostul șef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, chestorul Mihai Rus, într-un dosar în care procurorii DNA l-au acuzat că a încercat să scape de suspendarea permisului după ce a fost surprins circulând cu viteză excesivă în localitate.
Magistrații au dispus o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru fostul șef al IPJ Cluj, găsit vinovat de complicitate la abuz în serviciu și fals în declarații. Totodată, acesta va fi supravegheat timp de patru ani și va trebui să efectueze 90 de zile de muncă în folosul comunității.
Judecătorii au decis și interzicerea dreptului de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat, măsură care va intra în vigoare după rămânerea definitivă a hotărârii.
Dosarul nu îl vizează doar pe fostul comandant al Poliției Cluj. Alte patru cadre din sistem au fost condamnate în aceeași cauză.
Agentul principal Ioan-Raul Pașca a primit 2 ani și 10 luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în formă continuată, iar agentul principal Cătălin-Claudiu Mureșan a fost condamnat la 1 an și 10 luni cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu.
De asemenea, fostul șef al Serviciului Rutier Cluj, comisarul-șef Mircea Rotar, a fost condamnat la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals în declarații și omisiunea sesizării.
În același dosar, fostul adjunct al IPJ Cluj, comisarul-șef Ciprian Neag, a fost condamnat la 3 luni de închisoare pentru omisiunea sesizării, însă instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe o perioadă de supraveghere de doi ani.
Potrivit anchetei DNA, scandalul a pornit pe 29 aprilie 2024, când Mihai Rus a fost înregistrat de radar circulând cu 110 kilometri pe oră într-o zonă unde limita legală era de 50 km/h.
Procurorii susțin că, pentru a evita sancțiunea și suspendarea permisului de conducere, ar fi fost pus la punct un mecanism prin care o altă persoană să apară în acte drept șofer al autoturismului. De asemenea, documentele necesare sancționării nu ar fi fost întocmite la timp, tocmai pentru a împiedica aplicarea măsurilor legale.
Curtea de Apel Cluj a dispus și confiscarea telefoanelor mobile ridicate de la inculpați, desființarea documentului considerat falsificat și informarea Direcției Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române pentru luarea măsurilor administrative care se impun.
Mai mult, instanța a admis parțial acțiunea civilă formulată de IGPR și a stabilit ca hotărârea să fie publicată într-o publicație de circulație națională după ce va deveni definitivă. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
