Un proiect de lege, inițiat de principalul partid de opoziție, ar limita la două numărul de mandate al șefilor serviciilor secrete.
Un proiect de lege, inițiat de deputatul USR Emanuel Ungureanu, propune modificarea mai multor legi ce vizează funcționarea serviciilor secrete din România prin introducerea unei prevederi care să limiteze la două numărul de mandate al șefilor acestor instituții. Instituțiile vizate sunt cele bine-cunoscute Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) dar și serviciile de informații ale armatei (Direcția Generală de Informații a Apărării) și cel al Ministerului de Interne (Direcția Generală de Protecție Internă).
Număr limitat de mandate pentru șefii serviciilor secrete
USR a avut, după ce Cătălin Drulă a preluat conducerea partidului, un mesaj centrat pe influența serviciilor secrete în rândul partidelor politice. Acum, deputatul Emanuel Ungureanu a depus un proiect de lege prin care urmărește limitarea la două a numărului de mandate a șefilor serviciilor secrete din România. Sunt vizați șefii tuturor celor cinci servicii secrete, SRI, SIE, STS, DGIA și DGPI.
Practic, la fiecare lege privind funcționarea acestor instituții se introduce un nou articol/ paragraf în care se stipulează direct cum că „Mandatul directorului Serviciului Român de Informații (în cazul SRI -n.r.) este de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată”. Propunerea a intrat în circuitul parlamentar la începutul lunii septembrie, urmând să fie dezbătută la Camera Deputaților, prima cameră sesizată.
Expunerea de motive a proiectului legislativ este o linie de argumentare ce subliniază importanța serviciilor secrete pentru siguranța națională a unui stat, însă sunt subliniate riscurile ca șefii acestor instituții să ajungă să abuzeze de poziția și funcția avută. „Serviciile de informații joacă un rol crucial în asigurarea securității naționale (…) Integritatea și eficiența acestor instituții sunt esențiale pentru stabilitatea și integritatea statului. Totuși, concentrarea excesivă de putere în mâinile unei singure persoane pe o perioadă îndelungată poate conduce la riscuri de corupție, abuz de putere și diminuarea transparenței”, se arată în documentul citat.
