Centralele CE Oltenia, suspectate că sunt „închise doar pe hârtie”. UE cere dovezi clare
România se confruntă cu un nou risc major în relația cu instituțiile europene, după ce oficialii de la Comisia Europeană au transmis Guvernului de la București că nu sunt convinși că centralele pe cărbune declarate închise chiar au fost scoase definitiv din funcțiune.
Miza este uriașă: dacă jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență nu este considerat îndeplinit, țara noastră poate pierde aproximativ un miliard de euro.
Documente din corespondența dintre Ministerul Energiei și Guvernul României arată că Bruxelles-ul solicită dovezi concrete că unitățile energetice pe cărbune nu vor mai produce electricitate.
Potrivit oficialilor europeni, simpla reducere a capacității licențiate nu este suficientă pentru a demonstra închiderea definitivă a centralelor.
În viziunea Comisiei, termenul de „închidere” presupune retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea. Din acest motiv, autoritățile române sunt obligate să prezinte documente emise de Transelectrica care să confirme că unitățile respective au fost efectiv scoase din sistemul energetic.
Solicitările de clarificare vizează mai multe centrale, inclusiv cele de la Craiova, Paroșeni și unități ale Complexul Energetic Oltenia. În unele cazuri, România a notificat doar reducerea puterii instalate la zero megawați, ceea ce, în opinia Bruxelles-ului, poate reprezenta o limitare temporară, nu o dezafectare ireversibilă.
Jalonul privind eliminarea capacităților pe cărbune – cunoscut drept ținta 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență – obligă România să demonstreze că a scos din funcțiune sute de megawați din sistem.
Conform datelor transmise, autoritățile române susțin că au dezafectat 695 MW și au redus alți 360 MW, însă Comisia consideră că aceste măsuri nu echivalează automat cu închiderea definitivă.
La finalul anului trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunța că România a obținut o amânare pentru închiderea unor grupuri energetice din Oltenia, care trebuiau oprite până la sfârșitul lui 2025. Între timp, Guvernul a lucrat și la o nouă ordonanță privind decarbonizarea sistemului energetic.
Situația pune presiune majoră pe autoritățile române, care trebuie acum să demonstreze rapid că au respectat angajamentele asumate. În lipsa unor dovezi clare, România riscă nu doar pierderea unui miliard de euro din fonduri europene, ci și un nou conflict cu Bruxelles-ul pe tema tranziției energetice și a respectării reformelor promise.
