Proiecte vitale pentru România. Unul în Gorj, cu o investiție de 200 de milioane de euro
România face pași importanți spre reindustrializare prin investiții masive în sectorul minier, vizând valorificarea resurselor strategice esențiale pentru economia viitorului.
Trei proiecte majore în domeniul extracției și prelucrării de grafit, magneziu și cupru-aur, totalizând 615 milioane de euro, au fost avizate la nivel european și urmează să primească finanțare începând cu luna iunie.
Proiectul de la Baia de Fier (jud. Gorj), derulat de Societatea Națională a Sării (SNS), este cel mai avansat dintre cele șapte aprobate de Comisia Europeană. Cu o investiție de 200 milioane euro, va produce anual grafit de înaltă puritate în valoare de 300 milioane euro, destinat în special bateriilor pentru vehicule electrice și sistemelor de stocare a energiei.
Producția va atinge 15.000 tone anual, față de 10.000 tone prin tehnologiile anterioare, contribuind la consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene pentru tehnologiile curate. Proiectul respectă standardele internaționale de mediu și va fi implementat integral cu fonduri naționale.
În comuna Budureasa (jud. Bihor), compania Verde Magnesium SRL (afiliată Amerocap, SUA) va dezvolta un proiect în valoare de 115 milioane euro, axat pe extracția de magneziu metalic din cel mai mare zăcământ european cunoscut de brucit. Producția estimată este de 30.000 tone anual până în 2030, cu planuri de extindere la 90.000 tone până în 2036.
Investițiile planificate depășesc 350 milioane euro, iar structura de finanțare prevede o combinație de capital propriu, granturi și credite. Proiectul promite revitalizarea economiei regionale și reducerea dependenței UE de importurile de magneziu.
În comuna Bucuresci (jud. Hunedoara), Euro Sun Mining (Canada) va investi 300 milioane euro într-un proiect de exploatare a cuprului și aurului, cu resurse estimate la 640.000 tone de cupru și 221 tone de aur. Din 2027, producția anuală va fi de 20.000 tone de concentrat de cupru, pe o durată de 35 de ani.
Proiectul nu implică utilizarea cianurilor și prevede o gestionare ecologică a deșeurilor. România ar putea astfel crește contribuția la independența UE în domeniul cuprului cu 2,3%.
