Întârzieri majore la proiectele de centrale pe gaze naturale de la Turceni și Ișalnița

Proiectele de construire a două centrale electrice pe gaze naturale în județul Gorj, destinate înlocuirii grupurilor pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), au fost amânate din nou.

Licitațiile pentru proiectarea, echiparea, construirea și punerea în funcțiune a celor două centrale, cu o putere instalată totală de 1.325 MW, au fost reprogramate pentru 30 decembrie 2025, după ce termenul inițial fusese 15 noiembrie 2025, conform datelor analizate de Profit.ro.

Centrala de la Turceni, în ciclul combinat (CCGT) de 475 MW, este dezvoltată de joint-venture-ul CEO-Tinmar Energy (50% fiecare), iar proiectul de la Ișalnița, de 850 MW, este administrat de parteneriatul CEO (59,9%) – Alro Slatina (40,1%).

Ambele proiecte beneficiază de finanțări UE nerambursabile prin Fondul de Modernizare, însumând peste 2 miliarde de lei, însă costurile estimate pentru licitații au crescut considerabil: 2,66 miliarde lei la Turceni și 3,77 miliarde lei la Ișalnița.

Creșterea se datorează majorării costurilor echipamentelor (+50% pentru turbinele pe gaz), dificultăților de finanțare și blocajelor din lanțurile de aprovizionare.

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență relevă că întârzierea proiectelor pune în pericol siguranța aprovizionării cu energie electrică și funcționarea stabilă a Sistemului Electroenergetic Național.

Companiile interesate să participe la licitații au semnalat că bugetul alocat este sub nivelul actual al pieței și au solicitat revizuirea acestuia. Unele firme românești de proiect au anunțat că pot accepta oferte cu până la 15% mai mari decât valorile estimate, incluzând clauze de ajustare a prețurilor în contracte.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România s-a angajat față de Comisia Europeană să finalizeze și să pună în funcțiune cele două centrale până în 2029, în cadrul planului de restructurare modificat al CEO, corelat cu PNRR și decizia Comisiei Europene privind decarbonarea.

Întârzierile repetate confirmă dificultățile României de a respecta calendarul inițial și evidențiază provocările tehnice, economice și de piață în trecerea de la cărbune la gaze naturale.