Pe site-ul Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului a fost publicat în urmă cu puțin timp un articol în care cercetătorii au vorbit despre seismicitatea zonei Oltenia, Gorj, cauze și caracteristici.
Regiunea Nord Vest Târgu Jiu, jud. Gorj a fost cunoscută, până de curând, ca fiind o zonă seismică care produce, de regulă, cutremure de suprafață mici şi moderate. Începând cu 13 februarie 2023, odată cu producerea cutremurului de 5.2 ML, această zonă a devenit epicentrul cercetătorilor, în ceea ce privește reevaluarea hazardului și a riscului seismic în regiunea Olteniei şi a Carpaţilor Meridionali. Astfel, au fost înregistrate aproximativ 2150 de cutremure, 36 dintre acestea având o magnitudine ≥ 3 ML.
Sistemul de tip dublet seismic, înregistrat în zilele de 13 și 14 februarie, reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există monitorizare seismică în această regiune. Cele trei cutremure cu magnitudini de 4.9 ML, respectiv 5.2 și 5.7 ML au fost resimțite cu intensitățile V-VI pe scara Mercalli în zona epicentrală şi au produs avarii minore şi moderate.
Energia eliberată de cutremure este convertită în unde seismice ce se propagă la suprafața Pământului, iar cantitatea de energie eliberată este proporțională cu magnitudinea lor. O creștere cu o unitate a magnitudinii înseamnă o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. Un cutremur cu anumită magnitudine poate fi echivalentă cu explozia subterană a unei anumite cantități de trinitrotoluen (TNT) sau a unei bombe nucleare. Energia unui cutremur se poate calcula folosind megatone de TNT ca unitate de energie. Bomba atomică de la Hiroshima a eliberat o cantitate de energie similară unui cutremur de magnitudine Mw=6.
Aceste cutremure sunt de natură tectonică, seismicitatea din această zonă datorându-se tensiunilor acumulate la contactul dintre Platforma Moesică Soluțiile planelor de falie sugerează că aceste șocuri sunt de tip faliere normală și sunt produse de falii orientate NE-SV. Sectorul sudic al Carpaților Meridionali constă din mai multe blocuri tectonice mai mici, comparativ cu cel nordic, la nivelul crustei fiind mai multe sisteme de falii cu orientarea determinată de lanțul muntos. Conform studiilor, cutremurele moderate din anii 1912 și 1963 au avut loc în Bazinul Hațegului, în intersecția faliilor FSC-SHB-ZFR-Fcio.
Numărul mare de replici înregistrate după cutremurele moderate din Gorj se datorează dezvoltării Rețelei Seismice Naționale, care a permis o înregistrare și o detectare mai precisă a cutremurelor și microcutremurelor. Cu siguranță că și cutremurele moderate din trecut au fost urmate de multiple replici, dar acestea nu au fost înregistrate anterior din cauza absenței instrumentelor de măsură și a nivelului de înțelegere a fenomenului seismic.
Menționăm studiul „Seismicity, active stress pattern and fault reactivation potential in South Carpathians” E. Oros, A. O. Placinta, I. A. Moldovan, Romanian Journal of Physics, 66, 811(2021), realizat de cercetătorii INCDFP în cadrul Programului Nucleu PN19080102, care oferă o evaluare complexă a seismicității și a potențialului seismogen al zonei SCS – Târgu Jiu, bazată pe un catalog de cutremure revizuit prin metode macroseismice calibrate instrumental, se arată pe pagina INFP.
𝗔𝗿𝘁𝗶𝗰𝗼𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗲𝘁𝗮𝗹𝗶𝗮𝘁 𝗶̂𝗹 𝗽𝘂𝘁𝗲𝘁̦𝗶 𝗰𝗶𝘁𝗶 𝗹𝗮 𝗹𝗶𝗻𝗸𝘂𝗹 👇
𝐡𝐭𝐭𝐩://𝐰𝐰𝐰.𝐢𝐧𝐟𝐩.𝐫𝐨/𝐢𝐧𝐝𝐞𝐱.𝐩𝐡𝐩?𝐢=𝐧𝐰𝐬&𝐲𝐞𝐚𝐫=𝟐𝟎𝟐𝟑&𝐢𝐝=𝟓𝟗
