Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților este una dintre cele mai importante tradiții ortodoxe. Aceasta este ziua în care credincioșii dau de pomană pentru sufletele celor plecați dintre noi.
Ca în cazul altor sărbători, și în această zi se respectă tot felul de tradiții și obiceiuri. Anul acesta, Sâmbăta Morților pică pe data de 9 martie. Potrivit obiceiului tradițional, în fiecare an în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, care marchează începutul Postului Mare, se face pomenirea morților conform ritualului Moșilor de Iarnă.
Această practică este menită să ofere rugăciuni și mijlociri pentru cei care au trecut în neființă fără să se spovedească sau să primească împărtășania. Biserica își exprimă dorința ca toți aceștia să cunoască fericirea eternă. Data exactă a acestei pomeniri nu este fixă în calendarul bisericesc, ci variază în funcție de sărbătoarea Paștelui. Sfinții Părinți au hotărât că sâmbăta este ziua potrivită pentru această comemorare, deoarece este ziua în care Hristos a rămas în mormânt cu trupul, iar sufletul său a coborât în iad pentru a-i elibera pe cei drepți adormiți. De asemenea, sâmbăta este o prevestire a duminicii, ziua Învierii.
Conform tradiției populare, în Sâmbăta Morților, toate bisericile din România îi pomenesc pe cei adormiți și care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Datul de pomană este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile.
Potrivit credinței ortodoxe, cu Lăsatul secului de carne, se vor suspenda cununiile religioase. Sezonul nunților va începe după Duminica Tomii, a doua duminică după Paște. Cei care comemorează Moșii de iarnă trebuie să participe la Sfânta Liturghie dimineața, urmată de oficierea parastasului. Apoi, familia se deplasează la cimitir, unde aprinde cel puțin două lumânări pentru a încălzi sufletele celor decedați, conform tradiției populare. În Sâmbăta Morților nu se desfășoară activități obișnuite și nu se spală. Superstiția spune că femeile care încalcă această tradiție sunt predispuse să tremure ca piftia și să „li se întoarcă pomana” pe care au oferit-o.
În diverse regiuni, există tradiții locale specifice. În Muntenia, se obișnuiește ca, pe lângă colivă, să se adauge și un bănuț destinat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor ambelor părți. În Bucovina, pachetele de pomană conțin de obicei plăcinte cu brânză și sunt distribuite familiilor nevoiașe, iar în Transilvania se adaugă în pachetele de pomană o prăjitură numită „pupi”, un fel de chec cu mere. Indiferent de obiceiuri locale, un gest constant este aprinderea unei lumânări la mormintele rudelor decedate, simbolizând încălzirea sufletelor lor în lumina divină.
