În Inima Gorjului, locotenent-colonelul Raluca Popescu CONDUCE Batalionul 24 cu dedicare și putere

În inima Gorjului, Batalionul 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu” își începe fiecare zi sub conducerea energică a locotenent-colonelului Raluca Popescu. La un an de la înființare, efectivul unității a crescut de la un mic nucleu de șapte militari la aproape 250, transformându-se într-o forță respectată, scrie http://presamil.ro.

Sursa mai sus menționată a portretizat-o pe femeia comandant ca fiind o luptătoare convinsă, cu un stil de conducere autoritar, dar empatic.

„Intrați cu zâmbetul pe buze în unitate, oamenii îl cam lasă la poartă, pentru că problemelor inerente oricărei structuri li se adaugă cele, de multe ori nebănuite, ale începutului. Și pentru că în armata română nu există un manual de înființare a unei unități militare, gorjenii scriu în fiecare zi o pagină nouă, pe care o redactează, desigur, comandantul.

Am fost la Târgu-Jiu și anul trecut, în aceeași perioadă, cam la o lună după ceremonia care a marcat înființarea unității.

Am vorbit atunci cu mai mulți militari care făceau parte din nucleul inițial. De data aceasta mi-am petrecut ziua în compania comandantului, pentru a vedea cum decurge viața când ai deja un an de experiențe în spate, dar și pentru că voiam să cunosc și să înțeleg mai bine resorturile, nu doar ale primului comandant de sex feminin al unui batalion de infanterie, dar mai ales ale unuia care-și asumă sarcina înființării unității!

Încerc, în rândurile de mai jos, să-i fac un portret, în ciuda faptului că locotenent-colonelul a încercat în permanență să-și împingă subordonații sub lumina reflectorului și a dificultății de a o face să vorbească mai mult despre ea. Sunt mai ancorată în realitate și am văzut că lucrurile nu se rezolvă simplu; chiar dacă comandanții noștri dau ordine, procedural nu este ușor, spune locotenent-colonelul Popescu.

De exemplu, au primit containere în care să încartiruiască militarii, deoarece majoritatea clădirilor din cazarmă sunt într-o stare avansată de degradare, dar cu șase luni mai târziu decât era estimat; deși au fost primii pe lista de așteptare, firma care le-a livrat nu a reușit să facă acest lucru mai repede. Progresul lent este o constantă care a intervenit în ecuația viitorului și pe care comandantul s-a resemnat să o accepte cu stoicism.

Construcția noilor containere a fost o reușită, dar sfera de acoperire a nevoilor unității este amplă. Problemele de conectare la canalizare și utilități, de exemplu, rămân un subiect activ.

Totul se face, trebuie doar răbdare, spune Raluca Popescu. Există probleme specifice oricărei unități, dar nouă, pentru că suntem la început, ni se adaugă o serie de dificultăți, completează ea.Comandantul recunoaște lipsa specialiștilor în domenii esențiale – apărare la incendiu, protecția muncii etc.- evidențiind importanța unei structuri bine închegate.

În loc să se descurajeze, Raluca își asumă responsabilitatea, adaptând și cerând ajutor de la celelalte batalioane din Brigada Multinațională Sud-Est din care face parte și Batalionul 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”, pe care îl conduce. Ea pictează un tablou viu al realităților din armată, în care greutățile sunt confruntate și înfruntate.Este conștientă de percepția externă – Sunt văzută ca a dracu’ pentru că sunt exigentă. Și atunci ar fi bine dacă aș avea timp să mai ies din când în când, să mai fac o glumă, nu să fiu doar aia care „dă cu biciul”. În mod normal ar trebui să fie alții de sub mine care să facă asta, niște comandanți de companie, niște subofițeri, dar cum nu există… – și își dorește să se implice mai mult în instruirea și dezvoltarea personală a subordonaților.

Este important să le arat că le recunosc eforturile, explică locotenent-colonelul, adăugând că feedback-ul corect și venit la timp este esențial pentru creșterea moralului.

Anul care a trecut a ajutat-o să înțeleagă mai bine natura umană: Am învățat să nu am așteptări prea mari de la oameni ca să nu fiu dezamăgită, spune, completând că lucrurile se echilibrează în permanență și că deziluziile au fost compensate de surprizele plăcute venite de la cei de la care nu se aștepta. Privind spre viitor, Raluca își face planuri ambițioase, dar rămâne realistă. În ciuda sacrificiilor personale și a echilibrului fragil dintre viața profesională și cea de familie, ea se angajează să construiască o unitate de elită. Trebuie să investim nu doar în carieră, ci și în relații familiale, reflectează ea, conștientă de impactul atribuit treburilor zilnice asupra celor dragi.

Și dacă orice militar are o unitate de suflet prin care a trecut la un moment dat în carieră, pentru ea știe că Batalionul 24 este acea unitate, pentru că altfel, ce sens ar mai avea sacrificiile din viața personală și riscul de a lăsa pe seama celor pe care acum îi conduce aprecierea finală a activității ei, reflectată îndeosebi de imaginea de sine pe care aceștia o vor avea în urma eforturilor care, speră ea, îi vor ajuta să-și atingă potențialul maxim.

Locotenent-colonelul Raluca Popescu nu este doar liderul Batalionului 24 Infanterie; este simbolul unei generații de militari care navighează prin complexitățile înființării unei noi unități. De la întâmpinarea provocărilor cu zâmbetul pe buze, până la implementarea standardelor de disciplină și eficiență, își asumă rolul cu o dedicare admirabilă, căutând mereu, îmi pare, să îmbunătățească nu doar circumstanțele unității, ci și viața oamenilor pe care îi conduce”, apare pe pagina Agenția Media a Armatei.