Începutul Săptămânii Mari aduce în fiecare an în bisericile ortodoxe o atmosferă de profundă emoție și rugăciune. Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi, așezate în centrul celor mai importante momente liturgice ale Postului Paștelui, vorbesc despre suferința Mântuitorului Iisus Hristos și despre speranța mântuirii prin pocăință.
Aceste slujbe speciale – deniile – sunt unicat în cultul ortodox și se oficiază doar în două săptămâni ale anului bisericesc. Cuvântul „denie” vine din slavonă și înseamnă priveghere. Deși sunt slujbe ale dimineții (utrenia), ele sunt săvârșite seara, într-o atmosferă solemnă și plină de încărcătură spirituală.
Deniile din Săptămâna Mare încep din seara Floriilor și se încheie în Vinerea Mare. Fiecare seară aduce cântări și rugăciuni cutremurătoare, dar apogeul îl constituie Denia din Joia Mare, cunoscută și ca Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt citite pasaje ce zugrăvesc întreaga suferință a Mântuitorului – de la prindere, judecată și până la Răstignire.
Vineri seara, credincioșii participă la Denia Prohodului Domnului, o slujbă de o frumusețe aparte, în care Biserica plânge simbolic moartea Domnului, înconjurând lăcașul de cult cu Sfântul Epitaf, simbolul punerii în mormânt a lui Hristos.
În tradiția românească, credincioșii iau acasă lumânarea aprinsă de la Denii ca pe o arvună a luminii Învierii. Este semnul că sufletul, luminat prin pocăință și veghe, este pregătit să întâmpine bucuria Paștelui.
„Iată Mirele vine în miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind” – este troparul care răsună seară de seară și care cheamă sufletele la trezvie și credință.
Săptămâna Patimilor nu este doar o comemorare a suferinței, ci o chemare vie la introspecție, luminare și renaștere sufletească.
