Cadrul de politică al Uniunii Europene privind siguranța rutieră 2021–2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero” prevede că obiectivul pe termen lung va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în anul 2050. Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană urmărește noi obiective intermediare de reducere cu 50% a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în perioada 2022–2030 și de reducere cu 50% a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă.
În calitate de stat membru, România s-a alăturat efortului european și a preluat obiectivul asumat de reducere cu 50% a numărului de decese și cu 50% a numărului de răniri grave cauzate de accidente rutiere în perioada 2022–2030, raportat la anul 2019, an în care, la nivelul județului Gorj, s-au înregistrat 118 accidente grave, soldate cu 26 de persoane decedate și 113 persoane rănite grav.
În acest context, dar și pentru menținerea trendului descrescător al riscului rutier în România, asumat la nivel instituțional prin stabilirea limitei de 83 de persoane decedate la 1 milion de locuitori în anul 2025, activitățile desfășurate în cursul anului 2025 au avut drept scop combaterea principalelor cauze generatoare de risc rutier și conștientizarea categoriilor vulnerabile de participanți la trafic cu privire la riscurile la care se supun în cazul nerespectării regulilor privind deplasarea pe drumurile publice.
Astfel, pentru reducerea riscului rutier, începând cu luna ianuarie 2025, la nivelul I.P.J. Gorj a fost inițiat Planul de măsuri pentru creșterea gradului de siguranță rutieră la nivelul județului Gorj în anul 2025, cu aplicabilitate până la data de 31.12.2025, în cadrul căruia au fost stabilite măsuri concrete de combatere a principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave, atât prin desfășurarea unor activități preventiv-educative, cât și prin desfășurarea unor acțiuni de impunere a legii.
COMPONENTA PROACTIVĂ PREVENTIV-EDUCATIVĂ
Pe componenta preventiv-educativă, activitățile desfășurate de către polițiștii rutieră, în cursul anului 2025, au fost în concordanță cu prevederile Planului de măsuri „Siguranța rutieră pentru pietoni și bicicliști în anul 2025” și cele cuprinse în Capitolul VII din Concepția Poliției Române pentru Educație Rutieră.
Având în vedere că educația rutieră reprezintă un domeniu prioritar pentru atingerea obiectivului strategic de reducere a riscului de victimizare în rândul participanților la traficul rutier, efectivele de poliție rutieră au desfășurat activități de educație rutieră, fiind asigurată prezența polițiștilor rutieri la 158 de ore de educație rutieră în unitățile școlare.
Totodată, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră al participanților la trafic, au fost întocmite 137 de informări către administratorii drumului public, fiind, totodată, aplicate și 41 de sancțiuni contravenționale pentru diverse nereguli în ceea ce privește semnalizarea rutieră sau executarea de lucrări fără avizul poliției rutiere, și au fost întocmite două dosare penale.
Totodată, polițiștii Serviciului Rutier au desfășurat 15 activități preventive pe diverse grupuri-țintă, prezentându-le participanților la trafic a principalelor reguli de circulație ce trebuie respectate cu ocazia deplasării pe drumurile publice, precum și a pericolelor la care se expun în cazul nerespectării acestora.
Cu sprijinul polițiștilor Biroului Analiză și Prevenire a Criminalității au fost realizate și postate în mediul online două materiale video destinate conștientizării bicicliștilor și pietonilor cu privire la obligațiile ce le revin pe timpul deplasării pe drumurile publice, precum și consecințele nerespectării acestora.
De asemenea, au fost realizate 53 de activități preventiv-educative, la 26 dintre acestea fiind angajat laboratorul mobil de educație rutieră.
De asemenea, în cadrul activităților pe linie de educație rutieră, au fost desfășurate 15 activități de tip „Patrula Școlară”.
În perioada analizată au fost încheiate 6 programe parteneriale, având ca scop creșterea gradului de educație și siguranță rutieră al participanților la trafic.
Totodată, au fost desfășurate, în cooperare cu polițiștii Biroului Analiză și Prevenire a Criminalității, 2 campanii preventive, după cum urmează:
• una în domeniul prevenirii consumului de droguri – 45 de activități, cu 2.850 de beneficiari;
• alta în domeniul popularizării normelor rutiere în rândul preșcolarilor – 7 activități, cu 152 de beneficiari.
COMPONENTA PROACTIVĂ COMBATIVĂ A ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE PRIN RAPORTARE LA RISCUL RUTIER
În ceea ce privește rezultatele acțiunilor de impunere a legii desfășurate, în cursul anului 2025, pentru combaterea principalelor cauze generatoare de risc rutier, înregistrăm următoarea situație:
Acțiuni organizate pentru combaterea principalelor cauze generatoare de risc rutier – 417
• 83 pe linia prevenirii și combaterii abaterilor săvârșite de către pietoni;
• 177 pe linia prevenirii și combaterii încălcării regimului legal de viteză;
• 118 pe linia depistării conducătorilor auto aflați sub influența alcoolului;
• 13 pe linia prevenirii și combaterii neacordării priorității de trecere vehiculelor;
• 26 pe linia prevenirii și combaterii abaterilor săvârșite de către bicicliști/trotinetiști.
În perioada analizată, au fost aplicate 47.915 sancțiuni contravenționale pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 195/2002, republicată, după cum urmează:
• pietoni – 4.497;
• viteză – 16.119, dintre care 1.415 permise de conducere reținute;
• alcool – 331;
• prioritate vehicule – 168;
• prioritate pietoni – 97;
• bicicliști/trotinetiști – 2.928;
• nerespectarea culorii roșii a semaforului electric – 143;
• comportament agresiv – 148;
• depășire neregulamentară – 579;
• telefon mobil – 481;
• circulație pe sens opus – 76;
• căruțași – 302;
• centură – 5.395.
Infracțiuni constatate – 636, din care 276 la regimul rutier, după cum urmează:
• art. 335 alin. (1) – infracțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere – 62;
• art. 335 alin. (2) – conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care are permisul necorespunzător categoriei, retras/anulat, suspendat sau fără drept de circulație – 90;
• art. 336 alin. (1) – conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului – 116;
• art. 336 alin. (2) – conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive – 29;
• art. 334 alin. (1) – punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai neînmatriculat sau neînregistrat
• art. 337 – 10; refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice – 33;
• art. 338 – 18; Părăsirea locului accidentului
• art. 339 alin. (3) – așezare a unor obstacole pe drumul public care împiedică sau îngreunează circulația, dacă prin aceasta se pune în pericol siguranța circulației sau se aduce atingere liberei circulații a participanților la trafic – 4;
• art. 341 – procedura de soluționare a plângerii împotriva măsurilor sau soluțiilor dispuse de procuror (clasare/netrimitere în judecată) de către judecătorul de cameră preliminară – 1.
Total permise de conducere reținute – 3.767
Certificate de înmatriculare retrase – 2.226
EVOLUȚIA RISCULUI RUTIER
În perioada 01.01.2025 – 31.12.2025, la nivelul județului Gorj s-au produs un număr de 40 de accidente grave (-28), soldate cu decesul a 15 persoane (-18) și rănirea gravă a altor 28 de persoane (-17).
În perioada analizată, comparativ cu perioada similară a anului 2024, se înregistrează scăderi, atât în ceea ce privește numărul accidentelor grave (-28), cât și al consecințelor acestora:
• persoane rănite grav (-17);
• persoane decedate (-18).
CAUZELE GENERATOARE DE ACCIDENTE RUTIERE GRAVE:
DISTRIBUTIA ACCIDENTELOR DUPĂ INTERVALUL ORAR ÎN CARE S-AU PRODUS:
– cele mai multe accidente de circulație grave s-au produs în intervalul orar 14–22 – 15 accidente grave, soldate cu decesul a 8 persoane și rănirea gravă a altor 8;
– în intervalul orar 06–14 s-au înregistrat 14 accidente grave, soldate cu decesul a 4 persoane și rănirea gravă a altor 10;
– în intervalul orar 22–06 s-au înregistrat 11 accidente grave, soldate cu decesul a 3 persoane și rănirea gravă a altor 10.
DISTRIBUȚIA ACCIDENTELOR GRAVE DUPĂ ZIUA DIN SĂPTĂMÂNĂ ÎN CARE S-AU PRODUS
Cele mai multe accidente grave s-au produs în zilele de sâmbătă – 8 accidente grave, respectiv vinerea și duminica – câte 7 accidente grave.
În zilele de miercuri s-au înregistrat cele mai puține accidente rutiere grave – 1.
DISTRIBUȚIA PE LUNI A ACCIDENTELOR GRAVE ȘI A CONSECINȚELOR ACESTORA:
În luna ianuarie 2025 s-au produs 2 accidente grave, soldate cu o persoană decedată și o persoană rănită grav.
În luna februarie 2025 nu s-au înregistrat accidente grave de circulație.
În luna martie 2025 s-au produs 2 accidente grave, soldate cu o persoană decedată și o persoană rănită grav.
În luna aprilie 2025 s-a produs un accident grav, soldat cu o persoană rănită grav.
În luna mai 2025 s-au înregistrat 6 accidente grave, soldate cu două persoane decedate și 4 persoane rănite grav.
În luna iunie 2025 s-au înregistrat 2 accidente grave, soldate cu 2 persoane rănite grav.
În luna iulie 2025 s-au înregistrat 6 accidente grave, soldate cu o persoană decedată și 6 persoane rănite grav.
În luna august 2025 s-au înregistrat 4 accidente grave, soldate cu 6 persoane rănite grav.
În luna septembrie 2025 s-au înregistrat 5 accidente grave, soldate cu 3 persoane decedate și 2 persoane rănite grav.
În luna octombrie 2025 s-au înregistrat 5 accidente grave, soldate cu 2 persoane decedate și 3 persoane rănite grav.
În luna noiembrie 2025 s-au înregistrat 5 accidente grave, soldate cu 4 persoane decedate și o persoană rănită grav.
În luna decembrie 2025 s-au înregistrat 2 accidente grave, soldate cu o persoană decedată și o persoană rănită grav.
DISTRIBUȚIA ACCIDENTELOR GRAVE DUPĂ CATEGORIA DE DRUM PE CARE S-AU PRODUS:
Cele mai multe accidente grave de circulație s-au înregistrat pe tronsoanele de drum național – 47,5% din totalul accidentelor grave.
CONCLUZII:
• în perioada analizată, obiectivul general asumat de reducere a riscului rutier a fost atins, comparativ cu perioada similară a anului trecut, înregistrându-se o scădere semnificativă atât în ceea ce privește numărul accidentelor grave, cât și al consecințelor acestora (persoane decedate/rănite grav);
• principalele 3 cauze generatoare de risc rutier sunt reprezentate de:
o indisciplina pietonilor;
o viteza;
o conducerea sub influența alcoolului / neacordarea priorității vehiculelor / adormirea la volan / neasigurarea la mersul înapoi;
• intervalul orar cu risc crescut în producerea accidentelor rutiere grave este reprezentat de perioada 14–22, când s-au înregistrat 15 accidente grave, reprezentând aproximativ 37% din totalul accidentelor grave;
• cele mai multe accidente grave s-au produs în zilele de sâmbătă – 8 accidente grave, respectiv vineri și duminică – câte 7 accidente grave, un procent de aproximativ 55%;
• cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe tronsoanele de drum național – 19 accidente grave, reprezentând un procent de aproximativ 47% din totalul accidentelor grave;
• în luna februarie nu s-au înregistrat accidente rutiere grave;
• cele mai multe accidente rutiere grave s-au înregistrat în lunile mai, respectiv iulie – câte 6;
• din cele 40 de accidente rutiere grave produse în perioada analizată, 22 s-au produs în mediul rural, iar 18 în mediul urban.
