Sfântul Ierarh Spiridon, episcop al Trimitundei, este sărbătorit de Biserică în ziua de 12 decembrie. Aceasta este o sărbătoare cu cruce neagră în calendar, fiind una dintre zilele cu dezlegare le pește din Postul Crăciunului.
Pe 12 decembrie se duce colac la biserică și se face agheasmă, care păzește de bolile grele. Sfântului Spiridon i se mai spune și „făcătorul de minuni”, fiindcă apără de boli, iar multe spitale și biserici îi poartă numele.
Acesta este și motivul pentru care nimeni nu îndrăznea să lucreze în această zi. Despre cei care nu respectau tradiția se zicea că nu se vor mai ridica din pat.
Mai ales tăbăcarii, cojocarii și cizmarii nu lucrau deloc în această zi, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Nu se lucra în gospodărie: oamenii nu coseau, nu spălau rufe şi nu făceau curăţenie.
„La sate nu se înjugă vitele pentru că este rău de pagubă, iar animalelor de tracţiune li se dă să mănânce fânul din mână”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi,
