Primăria Municipiului Târgu Jiu funcționează cu un aparat administrativ considerat de specialiști excesiv de mare pentru un oraș cu aproximativ 70.000 de locuitori, arată un raport recent al Curții de Conturi.
Documentul scoate la iveală o structură birocratică stufoasă, care ridică serioase semne de întrebare în privința eficienței și a modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Potrivit raportului, organigrama Primăriei Târgu Jiu cuprinde nu mai puțin de 777 de posturi, repartizate pe direcții, servicii, birouri și compartimente. Dintre acestea, 423 sunt funcții publice, 350 sunt funcții contractuale, la care se adaugă secretarul general al municipiului și trei demnitari.
Structura a fost aprobată la finalul anului 2024, într-un context în care, la nivel național, se discută tot mai intens despre reducerea cheltuielilor bugetare și eficientizarea administrației publice.
Raportat la dimensiunea municipiului, cifrele sunt greu de justificat. Practic, la Târgu Jiu revine aproape un angajat al primăriei la mai puțin de 100 de locuitori, un raport care plasează administrația locală printre cele mai supradimensionate din regiune.
Comparativ cu alte municipii de mărime similară, specialiștii consideră că numărul de angajați este nejustificat de mare, în condițiile în care serviciile publice nu reflectă întotdeauna această masă de personal.
Menținerea unui aparat administrativ atât de numeros pune o presiune uriașă pe bugetul local, sumele alocate salariilor lăsând puțin spațiu pentru investiții reale în infrastructură, educație, sănătate sau dezvoltare urbană.
În timp ce cetățenii reclamă frecvent birocrația, întârzierile și lipsa de eficiență, primăria continuă să funcționeze cu o schemă de personal aproape intactă.
Situația ar putea însă să se schimbe radical începând de anul viitor. În cazul în care viitorul premier, Ilie Bolojan, va reuși să implementeze reforma administrativă anunțată la nivel național, Primăria Târgu Jiu ar putea fi obligată să își reducă drastic schema de personal.
Surse din administrație vorbesc deja despre posibile concedieri în masă, care ar putea viza sute de angajați, în încercarea de a aduce aparatul public la un nivel sustenabil.
O astfel de restructurare ar avea un impact major nu doar asupra angajaților, ci și asupra bugetului local și a modului în care sunt furnizate serviciile publice.
Până la aplicarea unei eventuale reforme, însă, Primăria Târgu Jiu rămâne un exemplu elocvent de administrație supradimensionată, într-un oraș care se confruntă cu provocări economice și demografice tot mai serioase.
