News

Medicul Andreea Purec de la SJU Tg. Jiu: Menopauza, impactul asupra calității vieții!


Menopauza, impactul fiziologic și gestionarea efectelor asupra calității vieții

Material informativ realizat de dna. doctor Andreea Purec Popescu, medic specialist endocrinologie-șef al Secției Endocrinologie din cadrul SJU Târgu-Jiu

Menopauza este o etapă fiziologică din viața unei femei, care presupune încetarea funcției ovariene și este însoțită de numeroase efecte sistemice ce pot afecta în sens negativ calitatea vieții, dacă nu sunt gestionate corect și la timp.
Diagnosticul de menopauză este pus de medicul specialist și înseamnă absența totală a menstrei, timp de 12 luni.
O femeie se naște cu un anumit număr de foliculi primordiali, diferit de la caz la caz. Acesta poate varia între un milion și două milioane de foliculi. Dintre aceștia, până la pubertate mai rămân între 400.000 și 500.000. După menarhă (prima menstruație), pierdem lunar, aproximativ 1.000 de foliculi. După vârsta de 35 de ani, rata pierderilor foliculare crește. Fenomenul continuă până când toți foliculii primordiali „se consumă” și se instalează menopauza.
Numărul de foliculi nu este acelasi pentru toate femeile. De aceea, varsta de instalare a menopauzei este variabila. Concret, declinul numărului foliculilor ovarieni dictează apariția menstrelor neregulate și a menopauzei, iar calitatea din ce în ce mai redusă a acestora duce la scăderea fertilității. De regulă, vârsta la care se instalează menopauza naturală este între 40 și 55 de ani, cu o medie de 51 de ani, și se întinde până la vârsta de 65 de ani.
Sunt, însă, cazuri în care procesul intervine înainte de 40 de ani, când este vorba despre menopauza prematură. Totodată, unele femei pot avea menstre și după vârsta de 55 de ani, situații care necesită o monitorizare atentă, pentru că există riscul de hiperplazie de endometru (mucoasă uterină) și de cancer de sân.
Cum se manifesta menopauza
Menopauza se manifesta diferit de la caz la caz. In general, primele semne apar cu 4-5 ani inainte de instalarea menopauzei, dar sunt si situatii in care ele pot continua si cativa ani dupa ultima menstruatie. Intensitatea lor, precum si numarul acestora, sunt variabile. Unele femei sunt complet asimptomatice, tranzitia spre menopauza avand loc fara ca acestea sa aiba tulburari climaterice majore.
Este de retinut ca aceste simptome nu sunt ale unei boli, pentru ca menstruatia nu este o afectiune medicala. In termeni medicali, este vorba despre tulburari climacterice. Climacteriul este reprezentat de toate manifestarile care apar pe fondul carentei de estrogen, survenite la menopauza. Indiferent de severitatea lor, manifestarile menopauzei nu sunt tulburari grave, dar sunt complexe si pot cauza disconfort, uneori, intens.
Cele mai frecvente simptome ale menopauzei sunt:
Manifestari vasomotorii – bufeuri (cresteri bruste ale temperaturii corporale, care creeaza senzatia de „valuri de caldura” ce apar la nivelul fetei si al gatului si se extind spre umeri si torace) urmate de transpiratie si de roseata (uneori); acestea sunt cele mai intalnite manifestari ale menopauzei, ele regasindu-se in 70-80% dintre cazuri; tulburarile vasomotorii pot sa apara cu mult timp inainte de menopauza propriu-zisa, la unele femei ele fiind prezente chiar si 7-10 ani; in general, sunt persistente 4-5 ani dupa ultima menstra;
Modificari ale mucoaselor si alterarea musculaturii netede – uscaciunea vaginala, cauzata de atrofia epiteliului vaginal, scaderea vascularizatiei, alterarea musculaturii netede, scaderea colagenului si a elastinei, pierderea terminatiilor nervoase; uscaciunea vaginala poate duce, la randul ei, la dispareunie (jena in timpul actului sexual); manifestari urinare de tip infectios (inclusiv usturime la mictiune), incontinenta urinara (pierderi involuntare de urina in timpul rasului, al stranutului, de exemplu), cauzata de atrofia musculutarii pelvine, dar si a detrusorului vezical (muschiul neted situat in peretele vezicii urinare);

Modificari ale tegumentelor si ale fanerelor – parul devine uscat si isi pierde din stralucire, unghiile sunt fragile si fara luciu, pielea este uscata si aspra; toate aceste manifestari apar pe fondul scaderii nivelului de colagen si elastina;
Tulburari de somn – manifestarile vasomotorii, care sunt scurte, dar puternice, se produc, de obicei, noaptea si au ca rezultat insomnia sau calitatea proasta a somnului, in 40-50% dintre cazuri; tulburarile de somn pot afecta calitatea vietii;
Astenie – dispozitia generala proasta, starea constanta de oboseala intensa, lipsa de tonus, senzatia de epuizare fizica, dar si psihica (pot sa apara tulburari de memorie, dificultati de concentrare, stari de confuzie, depresie, stari de anxietate);

Tulburari ale dispozitiei – 1-3 femei acuza tulburari ale dispozitiei, legate de menopauza; nivelul scazut al estrogenului are efect direct asupra unor mediatori cerebrali precum serotonina sau dopamina, care induc starea de bine si pot sa apara iritabilitatea, atacurile de panica, depresia;
Artralgii si mialgii – dureri articulare (artralgiile) si musculare (mialgiile), localizate in mod special la nivelul umerilor, genunchilor, al spatelui si al degetelor;

Cresterea ponderala – nivelul scazut al estrogenilor afecteaza rata metabolica, adica modul in care organismul converteste energia stocata in energie de lucru; de aici, apare cresterea ponderala, dar si pe fondul unei diete necorespunzatoare si al lipsei activitatii fizice regulate;
Pleoape si maini umflate – edeme palpebrale (ochii umflati, in special dimineata), accentuarea cearcanelor, a ridurilor, a pungilor de sub ochi, umflarea mainilor;

Cresterea tensiunii arteriale – in unele cazuri, o persoana care a fost hipotensiva pana la menopauza, poate deveni hipertensiva (HTA de 140/95 mm Hg); tensiunea arteriala optimala este egala sau usor mai mica de 120/80 mm coloana de mercur (mm Hg), potrivit ghidului Societatii Europene de Hipertensiune.

Complicații asociate menopauzei

Dupa instalarea menopauzei, crește riscul dezvoltării unor afecțiuni medicale, cum ar fi:
Bolile cardiovasculare – cand nivelul estrogenului scade, creste riscul dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare; de aceea, este important sa mergi la medic pentru controale de rutina si sa urmezi recomandarile acestuia in ceea ce priveste testele si analizele medicale pe care ar trebui sa le faci in aceasta perioada, cum ar fi profilul lipidic (colesterol total, colesterol HDL si LDL, lipide totale, trigliceride) sau monitorizarea tensiunii arteriale;
Osteoporoza – mai ales in primii ani dupa instalarea menopauzei, densitatea osoasa se pierde rapid, oasele devin mai fragile si creste riscul de fracturi (cele mai afectate sunt: coloana vertebrala, soldurile si incheieturile); este de retinut faptul ca, in cazul postmenopauzei, este vorba despre osteoporoza primara (de tip I), nu senila sau secundara (de tip II), care are drept cauza o stare patologica sau un tratament;
Incontinenta urinara – pentru ca vaginul, uretra si muschiul neted al vezicii urinare isi pierd din elasticitate, poate sa apara nevoia de a urina urgent, frecvent si brusc, urmata de pierderi involuntare de urina (incontinenta de urgenta) sau pierderi de urina in timpul tusei, rasului, stranutului, efortului (incontinenta de stres);
Degradarea functiei sexuale si a celei cognitive – apar disconfortul si chiar sangerarile usoare in timpul actului sexual si poate scadea si libidoul; pe de alta parte, pot sa apara dificultati de memorie, diminuarea rationamentului abstract sau a performantelor verbale; totusi, nu exista studii suficiente care sa demonstreze clar legatura dintre nivelul scazut al estrogenului si degradarea functiei cognitive.

Diagnostic si tratament

De regula, observi modificarile care se produc cu organismul tau si poti intui ca te pregatesti de menopauza. Totusi, controalele medicale de specialitate iti pot da siguranta unui diagnostic corect (unele semne ale menopauzei pot fi similare altor afectiuni) si a stabilirii unei scheme de tratament adecvate, daca este cazul. Este important sa comunici direct si deschis cu medicul tau, sa-i prezinti toate simptomele si sa asculti explicatiile pe care ti le da, ca sa stii ce se intampla exact cu organismul tau in aceasta perioada destul de complicata din viata ta. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, medicul va tine cont si de istoricul tau medical.
In ceea ce priveste tratamentul, acesta este complex si depinde de particularitatile organismului tau. Este bine de stiut ca terapiile pot contribui la ameliorarea simptomelor menopauzei, mai ales atunci cand ele sunt intense, dar sunt importante si pentru prevenirea sau gestionarea eficienta a altor afectiuni cronice ce pot sa apara odata cu inaintarea in varsta. In functie de caz, tratamentul poate consta in:
Terapie hormonala – terapia hormonala de substitutie (HRT) consta in combinatia de estrogen natural si progestativ; in cazul in care uterul lipseste, pe langa estrogen, este nevoie si de progestina (progesteron sintetic); o astfel de terapie poate contribui, printre altele, la imbunatatirea aspectului parului si al unghiilor, a profilului lipidic, la mentinerea densitatii osoase, la cresterea libidoului si la imbunatatirea starii fizice si psihice generale; terapia este, totusi, contraindicata in cazul accidentelor vasculare coronariene sau cerebrale, trombozei venoase profunde, neoplaziilor genito-mamare;
Terapie hormonala topica – administrarea de estrogen intravaginal, pentru diminuarea uscaciunii vaginale, a durerii la contactul sexual si reducerea pierderilor de urina; medicul poate recomanda administrarea de creme vaginale, tablete sau ovule care contin estrogeni (estriol);
Medicatie pentru prevenirea osteoporozei –stabilirea diagnosticului de osteoporoza este absolut necesar mai ales în primi ani de la instalarea menopauzei când masa osoasă prezintă un declin rapid și apare riscul de fractura patologica. Se pot administra antioxidanti (seleniu, zinc, Omega 3, vitamina A, C, E, resveratrol), de calciu si vitamina D3 (folosite in preventia osteoporozei); tine cont de recomandarile medicului in ceea ce priveste dozele recomandate si modul de administrare;
Tratamente nonhormonale – in functie de particularitatile cazului tau, iti poate fi indicata prezentarea la un medic psihiatru, de pilda, care sa-ti recomande tratamente cu antidepresive usoare; consultul cardiologic sau neurologic poate fi necesar in cazul in care apar semne ale unei boli cardiovasculare;

Adoptarea unui stil de viata sanatos – in functie de nevoile organismului tau, pot fi indicate o schimbare a dietei (cu mai putin consum de sare si lipide, de exemplu – in cazul hipertensiunii arteriale sau al unui nivel crescut al colesterolului), tratamente naturiste (exemple: ceaiurile de sunatoare, lavanda, valeriana pot contribui la imbunatatirea calitatii somnului), mai multa miscare zilnic, hidratarea corespunzatoare, respectarea programului de somn (7 ore pe noapte), mentinerea unei greutati cat mai aproape de normal,terapii cognitiv operaționale, terapia de mindfulness.
Menopauza este un proces natural care intervine, în general, după vârsta de 40 de ani și se poate întinde până la 65 de ani. Deși nu este o boală, ea are simptome specifice, datorate modificărilor complexe care se petrec în organism, și poate fi asociată cu alte afecțiuni cronice care pot să apară în această perioadă a vieții. Reține că este important să mergi la controale medicale periodice, să fii cu analizele la zi și să ții cont de recomandările medicilor Endocrinologici sau ginecologi.

Surse: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/symptoms-causes/syc-20353397

Articole asemănătoare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button