Profesorul Iordache care transforma elevii de nota 3 în elevi de 10 a stârnit controverse după Evaluarea Națională 2026

Subiectele la Matematică de la Evaluarea Națională 2026 continuă să provoace dezbateri aprinse. Profesorul de matematică Mihail Iordache, din Câmpina, susține că examenul din acest an a fost cel mai dificil din ultimul deceniu și afirmă că acesta ar fi fost conceput pentru a departaja mai bine elevii care candidează la liceele de elită din Capitală.  

Într-o analiză publicată după examen, cadrul didactic a explicat că dificultatea probei a fost resimțită puternic de elevii de 14-15 ani, care nu se așteptau la un asemenea nivel de complexitate.

„Părerea mea despre examenul de clasa a VIII-a. Eu spun că a fost cu dedicație pentru elevii din București, voi scrie în ultimele rânduri de ce.
Din punct de vedere psihologic pentru un copil de 14-15 ani a fost foarte greu. Copiii nu se așteptau niciodată la asemenea nivel. Bine, copiilor mei le-am spus ca va fi cel mai greu examen din ultimii 10 ani.
Grilele au fost, din punctul meu de vedere, decente. Au putut fi măsurate doar 2 grile, pe viitor ar fi excelent să nu mai fie niciuna. Comparativ cu anii trecuți, a fost cel mai greu examen din punctul meu de vedere, pentru orice obiectiv. Mi-a plăcut foarte mult că 5 grile nu au fost atât de des întâlnite în testele de antrenament, grile unde trebuia să gândești. Nu lucruri repetitive (de la S1 grilele 4, 5, iar de la S2 grilele 3, 4, 5). Repet, grile simple, însă nu repetitive!
Subiectul 3 a fost ceva mai dificil. Aș spune că atenția era neapărat necesară. Chiar și la S3 ex. 1. Foarte mulți copii care au determinat numărul de persoane sunt sigur că au uitat, din cauza emoțiilor, să calculeze suma, unde au pierdut 1 punct. La expresie, pentru prima dată după multe variante, apare la subpunctul a) să calculezi expresia, iar la b) a fost frumos pus, anume de dat factor comun, lucru esențial pentru elevi în liceu! Funcția a fost ușoară, ca de obicei. În schimb, la subiectele 4, 5 și 6, a-urile au fost simple, dar la b-uri trebuia să ai imaginație puțin peste medie. La 4b a fost un exercițiu total atipic, presupun că maxim 0,01% din elevii de clasa a VIII-a l-au făcut până la capăt, la 5b, dacă te înțelegeai bine cu trasarea liniilor ajutătoare, era basic, în schimb, la 6b, din punctul meu de vedere, trebuia să stăpânești foarte bine calculele.
Totuși, din ce observ, din anul 2024 lucrurile se îndreaptă într-o direcție cât mai corectă pentru examenul la matematică, iar atenția începe să se îndrepte și către algebră mai mult! Poate până în 2030 examenul va fi și mai greu, astfel încât departajarea la vârf să se facă cât mai bine!
În liceele de top din București, din punctul meu de vedere, concurența este puțin ciudată. La Sava, de exemplu, la mate-info, înainte, cu examenul simplu, un elev mediu lua 9,70 la matematică și 10,00 la română. Acel elev îi lua locul unui elev foarte bun la matematică, care lua 10 la mate și 9,50 la română, însă se urmărește să se pună accent pe ceea ce știe copilul la matematică mai mult. Dacă eu aș fi ministru, aș da legea ca la profil real să se calculeze după ponderea 80% matematică – 20% română, iar la uman să se calculeze ponderea cu 80% română – 20% matematică”, a transmis profesorul, apreciind totuși faptul că o parte dintre exerciții au pus accent pe logică și gândire, nu doar pe rezolvarea unor modele repetitive.  

Mihail Iordache, tânărul profesor de matematică în vârstă de 27 de ani din Câmpina, a reușit anul acesta să pregătească doi elevi care au obținut nota maximă 10 și alți doi care au fost la un pas de perfecțiune, cu nota 9,95, deși mulți dintre ei au pornit de la un nivel extrem de scăzut. Asta în condițiile în care doar 102 elevi au reușit să ia în acest an nota maximă la matematică, la Evaluarea Națională 2026.

Sursa: LaTabla.ro.