S-a întâmplat într-o zi de 16 martie

S-a întâmplat într-o zi de 16 martie

* Cu 321 de ani în urmă (1705) Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic. La data de 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Ţara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe 22 februarie al aceluiași an

* Se marchează 205 ani (1821) de când Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, lansa „Proclamaţia către bucureşteni”, prin care îi chema la lupta antiotomană. Această dată a fost înscrisă şi pe documentul programatic al Revoluţiei de la 1821, intitulat „Cererile norodului românesc”. La 21 martie a intrat în Bucureşti, iar în următoarele zile şi-a aşezat tabăra militară pe platoul de lângă Mănăstirea Cotroceni, lăsând garnizoane de panduri şi la mănăstirile Mihai Vodă, Antim şi la Mitropolie

* Cu 129 de ani în urmă (1897) apărea Legea pentru înfiinţarea Societăţii naţionale de agricultură din România şi a comisiilor agricole (16/28)

* Sunt marcați 100 de ani (1926) de când avea loc lansarea cu succes a primei rachete cu combustibil lichid. Creată de fizicianul şi inventatorul american Robert Goddard Hutchings (n. 1882 – m. 1945), aceasta s-a ridicat la o înălţime de 12 metri şi a zburat pe o distanţă de 56 de metri

* În urmă cu 61 de ani (1965) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Pădurea spânzuraţilor”, ecranizare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Scenariul este semnat de Titus Popovici, iar regia de Liviu Ciulei, în distribuţie regăsindu-se actorii Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Liviu Ciulei şi György Kovacs. Filmul a fost distins cu Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes

* Se împlinesc 60 de ani (1966) de când astronauţii americani Neil Armstrong (1930 – 2012) şi David Scott (n. 1932), aflaţi la bordul navetei Gemini 8, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena

* În urmă cu 38 de ani (1988) avea loc masacrul de la Halabja, cunoscut și sub denumirea de atacul chimic Halabja, masacru al poporului kurd care a avut loc la 16 martie 1988, în timpul zilelor de închidere a războiului Irak-Iran Halab în Irak. Atacul a făcut parte din campania Al-Anfal din Kurdistan, precum și din încercarea armatei irakice de a respinge operațiunea iraniană Zafar 7 și a avut loc la 48 de ore după capturarea orașului de către armata iraniană. Atacul de cinci ore a început în seara zilei de 16 martie 1988, în urma unei serii de atacuri convenționale nediscriminate (rachete și napalm). Avioanele irakiene Mig și Mirage au început să arunce bombe chimice asupra zonelor rezidențiale din Halabja, departe de baza asediată a armatei irakiene de la periferia orașului. Potrivit comandanților rebeli kurzi regionali, avioanele irakiene, coordonate de elicoptere, au efectuat până la 14 bombardamente în curse de șapte până la opt avioane fiecare. O investigație medicală (a ONU) a concluzionat că în atac a fost folosit gaz muștar (iperită), împreună cu alți agenți neidentificați. Incidentul a fost cel mai mare atac cu arme chimice îndreptat împotriva unei zone populate de civili din istorie, ucigând între 3.200 și 5.000 de oameni și rănind încă 7.000 până la 10.000, majoritatea civili. Rezultatele preliminare ale anchetelor din regiunea afectată au arătat o rată crescută a cancerului și a malformațiilor congenitale în anii următori. Atacul de la Halabja a fost definit oficial de Tribunalul Penal Suprem al Irakului drept un masacru genocid împotriva poporului kurd din Irak sub Saddam Hussein. Atacul a fost, de asemenea, condamnat ca o crimă împotriva umanității de către Parlamentul Canadei. Ali Hassan al-Majid, un oficial de rang înalt irakian care a condus campania Anfal, a fost găsit vinovat de ordonarea atacului și ulterior executat în 2010

* Cu 36 de ani în urmă (1990) a luat fiinţă Uniunea Polonezilor din România, cu denumirea actuală de Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski”, din iniţiativa unui grup de polonezi din Bucureşti

* Tot acum 36 de ani, la data de 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului General al Consiliului Europei, prin care se aducea la cunoştinţă intenţia României de a adera la acest for. În următoarele luni, în cadrul activităţilor Consiliului Europei, au participat, cu statut de invitaţi speciali, reprezentanţi ai României. Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă, la Strasbourg, la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul Europei a desemnat cei trei raportori, care au efectuat prima vizită în România în noiembrie 1992. La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul continental, iar la 2 septembrie, un aviz similar l-a emis şi Comisia juridică a Drepturilor Omului. Pentru aderarea României la organizaţie, la 28 septembrie 1993, a avut loc votul în acest sens al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în cadrul sesiunii desfăşurate la Strasbourg. La 4 octombrie 1993, Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei a formulat rezoluţia nr. 37/1993 prin care era adresată invitaţia ţării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. Ministrul român de externe de la acea dată, Teodor Meleşcanu, a semnat, la 7 octombrie 1993, la Viena, Statutul Consiliului Europei şi Convenţia europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălţat cu acelaşi prilej la sediul din Viena. Acest moment a constituit aderarea propriu-zisă a României la organizaţie

* Cu 32 de ani în urmă (1994) era creată Comunitatea Economică și Monetară a Africii Centrale (Communauté Économique et Monétaire des États de l’Afrique Centrale – CEMAC), ce include șase țări: Camerun, Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială, Republica Centrafricană și Ciad. CEMAC își are originea în fosta Uniune Vamală și Economică a Africii Centrale (instituită la 8 decembrie 1964), precedată, la rândul său, de Uniunea Vamală Ecuatorială (creată în iunie 1959)

* Acum 27 de ani (1999) Comisia Europeană, prezidată de Jacques Santer, şi-a anunţat demisia, fapt fără precedent în istoria instituţiei europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabileşte „marea responsabilitate colectivă” a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârşitul anului 1998. În data de 24 martie, fostul premier italian Romano Prodi, a fost desemnat pentru succesiunea lui Santer. În prezent, Comisia Europeană este condusă de Ursula von der Leyen

* Acum 6 ani (2020) era decretată, de către fostul președinte Klaus Iohannis, starea de urgență pe teritoriul României, pe fondul pandemiei de coronavirus. Aceasta a fost instituită pentru o perioadă de 30 de zile. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate. Este pentru a doua oară în istoria României când o astfel de măsură este aplicată. Starea de urgență, bazată pe ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 „privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”, a mai fost decretată în România, în noaptea de 21-22 ianuarie 1999, de președintele de atunci, Emil Constantinescu, în timpul celei de-a cincea Mineriade. Din data de 8 martie 2022, starea de alertă pe teritoriul României nu a mai fost prelungită, fiind eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până la acea dată

Aniversări – Comemorări

– 1815: A murit Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat român (a iniţiat prima publicaţie ştiinţifică medicală românească, „Sfătuire către studenţii în chirurgie”, în 1793), filolog (autorul primei gramatici româno-germane) şi traducător (a tradus lucrări de medicină, de istorie, de apicultură); s-a numărat printre cei care au redactat „Supplex Libellus Valachorum” (1791); a fost un excelent precursor în toate domeniile pe care le-a abordat (n. 1749)

– 1883: S-a născut scriitorul Carol Ardeleanu (m. 1949)

– 1883: S-a născut actorul Gheorghe Storin (m. 1968)

– 1888, 16/28: S-a născut poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar)

– 1897: S-a născut Margareta Sterian, pictoriţă, poetă şi traducătoare (din literaturile americană, engleză, irlandeză, poloneză, japoneză) (m. 1992)

– 1903, 16/29: S-a născut actorul Jules Cazaban (m. 1963)

– 1906: S-a născut Traian Gheorghiu, publicist, dramaturg și profesor (m. 1982) – 120 de ani

– 1913: S-a născut Radu Brateş (pseudonimul literar al lui Gheorghe I. Biriş), poet, istoric literar, publicist şi preot (m. 1973)

– 1921: S-a născut (la Cepeleuţi, judeţul Hotin, Regatul României) Nicolae Lupan, scriitor, realizator emisiuni radio, jurnalist, luptător anti-comunist şi anti-sovietic; fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, cu sediul la Bruxelles şi Paris (1975-2008), primul preşedinte al acestei asociaţii înfiinţată la Bucureşti în ianuarie 1990 (m. 2017) – 105 ani

– 1923: S-a născut Sergiu Cunescu, om politic social-democrat; a reînfiinţat, imediat după decembrie 1989, Partidul Social Democrat Român, unul dintre cele trei partide istorice, alături de PNŢ şi PNL; preşedinte al PSDR în perioada 1990-1999; s-a retras din viaţa politică odată cu fuziunea PSDR cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), în 2001 (m. 2005)

– 1924: S-a născut actorul Horia Şerbănescu (m. 2010)

– 1935: S-a născut actorul Gheorghe Şimonca (m. 2005)

– 1936: S-a născut Grigore Sergiu (Bujor) Nedelcovici, romancier, eseist, scenarist, dramaturg și publicist; stabilit în Franţa din anul 1987 (m. 2023) – 90 de ani

– 1947: S-a născut Valentin Petculescu, compozitor, muzicolog, scriitor şi profesor

– 1948: S-a născut Bogdan C. Simionescu, chimist şi profesor; membru titular al Academiei Române (2009), vicepreşedinte al acestui for (2014-2022) (m. 2024)

– 1954: S-a născut graficianul și arhitectul Adrian Aramă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România

– 1957: A murit (la Paris, unde se stabilise din anul 1904) sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului al XX-lea; considerat părintele sculpturii moderne, pionier al abstractizării, ce a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, urmărind exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, creând unitatea dintre sensibil și spiritual; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1876). NOTĂ: Anul 2026 a fost stabilit ca „Anul Constantin Brâncuși”, pentru aniversarea a 150 de ani de la naşterea artistului; prin această hotărâre se dorește ca „demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue”

– 1967: S-a născut compozitorul şi profesorul universitar doctor Dan Dediu; între 2008-2016 a ocupat funcția de Rector al Universității Naționale de Muzică București

– 1977: A murit tenorul şi pedagogul Constantin Stroescu (n. 1886)

– 1986: A murit Alexandru Rally, poet, traducător şi bibliograf (a realizat numeroase traduceri din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (n. 1897) – 40 de ani

– 1999: A murit inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1913)

– 2003: A murit actriţa Elena Albu (n. 1949)

– 2005: A murit Sergiu Cunescu, om politic social-democrat; a reînfiinţat, imediat după decembrie 1989, Partidul Social Democrat Român, unul dintre cele trei partide istorice, alături de PNŢ şi PNL; preşedinte al PSDR în perioada 1990-1999; s-a retras din viaţa politică odată cu fuziunea PSDR cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), în 2001 (n. 1923)

– 2018: A murit juristul şi profesorul Ion Dogaru; studii privind dreptul civil, dreptul comerţului internaţional, dreptul familiei, teoria generală a dreptului şi filosofia dreptului; fondatorul Facultății de Drept din Craiova; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (n. 1935)

– 2020: A murit pictorul Pompiliu Dobrin, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (n. 1961)

– 2025: A murit Gabor Biro, fotbalist și antrenor; unul dintre cei mai valoroși jucători din istoria UTA Arad, cunoscut drept „fundașul de fier al Aradului”; dublu campion al primei ligi de fotbal din România (n. 1945) – 1 an

– 2025: A murit fostul internaţional Gheorghe Vărzaru, personalitate marcantă a rugby-ului românesc și o legendă a Clubului Sportiv al Armatei; alături de Steaua București a câștigat nu mai puțin de șase campionate; dublu campion european în 1981 și 1983; vicepreședinte al Federației Române de Rugby (2001-2009) (n. 1960) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliul Afaceri Externe al UE, prezidat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas

• Înaintea Consiliului Afaceri Externe, în timpul micului dejun va avea loc un schimb informal de discuții pe tema strategiei europene de securitate
• În timpul prânzului, miniștrii vor avea o discuție informală privind relațiile bilaterale, alături de ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului UE pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (Energie)

– New York: Vot așteptat al Consiliului de Securitate al ONU privind reînnoirea misiunii din Afganistan

– Ciudad de Mexico: Mexicul şi Statele Unite vor începe pe 16 martie prima rundă oficială de discuţii bilaterale pentru revizuirea Acordului Nord-American de Liber Schimb (USMCA). USMCA, care include şi Canada, este revizuit la fiecare şase ani

– Helsinki: Președintele Finlandei, Alexander Stubb, va efectua o vizită de lucru la Londra, unde va avea o întâlnire cu experți în politică externă, va susține o prelegere la LSE și va vorbi la Chatham House (16 – 17 mar.)

– Madrid/ Roma/ Berlin: Viceprim-ministrul Vietnamului, Nguyen Chi Dung, va efectua o vizită de lucru în Regatul Spaniei, Republica Italiană și Republica Federală Germania (16 – 25 mar.)

– Naypyidaw: Sesiunea Parlamentului din Myanmar în urma alegerilor organizate de junta militară

– Berlin: Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îl va primi pe omologul său leton, Andris Spruds, într-o vizită inaugurală la Berlin. Întâlnirea se va concentra pe politica de securitate, flancul estic al NATO, sprijinul pentru Ucraina și cooperarea bilaterală în domeniul apărării; ulterior va avea loc o conferință de presă comună

• Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, și omologul său leton, Andrew Spruds, vor avea discuții cu reporterii

– Moscova: Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, îl primește pe omologul său kenyan, Musalia Mudavadi

– Geneva: Dialog interactiv la Consiliul pentru Drepturile Omului cu Raportorul Special pentru Iran

– Geneva: Raport verbal al Înaltului Comisar al ONU, Volker Turk, privind situația din Venezuela

– Luxemburg/Monaco: Prințesa Akiko a Japoniei va efectua vizite neoficiale în Luxemburg și Monaco (16 – 24 mar.)

– Bruxelles: Termen limită pentru ca X să plătească amenda de 120 de milioane de euro impusă de UE în decembrie

– München: Demonstrație împotriva construirii planificate a unui terminal pe Aeroportul din München dedicat deportării imigranților până în 2028

– Paris: Procesul în apel al lui Nicolas Sarkozy și al altor nouă inculpați în cazul finanțării libiene (16 mar. – 3 iun.)

– Paris: Primul proces din Franța privind genocidul yazidi din Siria (16 mar. – 20 iun.)

– San Jose, California, SUA: Nvidia – Conferința anuală a dezvoltatorilor GTC (16 – 19 mar.)

– San Jose: Discurs principal susținut de Jensen Huang, CEO-ul Nvidia

– Monaco: Ceremonia de anunțare a câștigătorilor Ghidului Michelin 2026

– Taipei: Foxconn – Rezultate trimestru 4

Aniversări – Comemorări

– 1585: S-a născut Gerbrand Adriaensz Bredero, poet și dramaturg olandez (m. 1618)

– 1680, 16/17: A murit François de la Rochefoucauld, filosof şi moralist francez (n. 1613)

– 1736: A murit Giovanni Battista Pergolesi, compozitor italian (n. 1710) – 290 de ani

– 1750: S-a născut Caroline Lucretia Herschel, astronom britanic de origine germană; este descoperitoarea mai multor comete, îndeosebi cometa periodică 35P/Herschel-Rigollet, care îi poartă numele (m. 1848)

– 1774: S-a născut navigatorul și cartograful Matthew Flinders, primul explorator britanic al continentului australian, care a contribuit la popularizarea numelui acestei ţări (m. 1814)

– 1789: S-a născut fizicianul şi profesorul german Georg Simon Ohm; cercetări în domeniile electricităţii, opticii şi acusticii (m. 1854)

– 1794: S-a născut Ami Boué, geolog austriac de origine franceză (m. 1881)

– 1834: S-a născut geologul, naturalistul şi chirurgul scoţian Sir James Hector (m. 1907)

– 1839: S-a născut poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, la data de 10 decembrie 1901 (m. 1907)

– 1868, 16/28: S-a născut prozatorul şi dramaturgul rus Maxim Gorki (m. 1936)

– 1892: S-a născut César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (m. 1938)

– 1898: A murit Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (n. 1872)

– 1906: S-a născut Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (m. 2009) – 120 de ani

– 1914: A murit Charles Albert Gobat, avocat şi om politic elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1902, împreună cu Élie Ducommun (n. 1843)

– 1920: S-a născut Tonino Guerra, scriitor, pictor, sculptor şi scenarist italian; a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori de film din lume, Michelangelo Antonioni, Federico Fellini sau Andrei Tarkovski (m. 2012)

– 1925: A murit medicul şi bacteriologul german August von Wassermann; cunoscut pentru descoperirea, în 1906, a reacţiei ce-i poartă numele (n. 1866)

– 1926: S-a născut Jerry Lewis (nume la naștere: Joseph Levitch), comic, actor, cântăreț, regizor de film, producător și scenarist american (m. 2017) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Christa Ludwig, mezzosoprană germană, considerată una dintre cele mai mari voci din a doua jumătate a secolului XX (m. 2021)

– 1929: S-a născut Celina González, cântăreaţă şi compozitoare cubaneză (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 1929: S-a născut actrița austriacă Nadja Maria Tiller, renumită în anii ʼ50 – ʼ60 ai secolului trecut (m. 2023)

– 1930: S-a născut pianistul şi compozitorul american de jazz Tommy Flanagan; a cântat în compania unor personalităţi ale genului, precum John Coltrane, Miles Davis, Ella Fitzgerald (m. 2001)

– 1933: S-a născut mezzosoprana spaniolă Teresa Berganza; a fost prima femeie primită în Academia Regală de Arte din Spania (m. 2022). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1935

– 1934: S-a născut Sir Roger Norrington, dirijor englez; cunoscut pentru concertele istorice de muzică baroc, clasică și romantică (m. 2025)

– 1940: A murit scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1909 și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914); opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene și tradiția (n. 1858)

– 1941: S-a născut Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (m. 2018) – 85 de ani

– 1952: S-a născut actorul american Irwin Keyes (m. 2015)

– 1953: S-a născut Isabelle Anne Madeleine Huppert, actriță franceză, de film, scenă, televiziune și voce; cunoscută pentru portretele sale de personaje reci și disprețuitoare, lipsite de moralitate, în peste 120 de filme, dintre care: „Dantelăreasa”, „Pianista”, „Povestea femeilor”, „Ceremonia”, „Despărțirea”, „Iubire”, „Ce va aduce viitorul”, „Tărâmul făgăduinței”, „Înapoi acasă” și „Elle”; în 2020, The New York Times a clasat-o pe locul al doilea pe lista sa cu cei mai mari actori ai secolului XXI

– 1953: S-a născut programatorul american Richard Matthew Stallman; mare susţinător al „software-ului liber”, a fondat Free Software Foundation şi a dezvoltat colecţia de compilatoare GNU

– 1959: S-a născut politicianul norvegian Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO (2014 – 2024); fost premier al Norvegiei timp de trei mandate (2000 – 2001, 2005 – 2009 şi 2009 – 2013); Stoltenberg i-a succedat la conducerea NATO danezului Anders Fogh Rasmussen; mandatul său a fost prelungit în iulie 2023, cu încă un an (până la 1 octombrie 2024); a fost succedat în funcție de Mark Rutte, fost prim-ministru al Țărilor de Jos

– 1968: S-a născut David William Cross MacMillan, chimist american de origine scoțiană, profesor la Universitatea Princeton; Premiul Nobel pentru chimie în 2021, împreună cu Benjamin List, chimist german, „pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice”, un instrument ingenios pentru a construi molecule

– 1968: A murit compozitorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (n. 1895)

– 1977: S-a născut Monica Cruz Sanchez, actriţă, dansatoare şi model de origine spaniolă

– 1979: A murit Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea Primului Război Mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţate în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 5 august 1943, Jean Monnet afirma că, pentru a fi prevenite pe viitor războaiele pe continent, „statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie…”; în acest sens, echipa sa a început să lucreze, după război, la conceptul de „Comunitate Europeană”; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de către Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (n. 1888)

– 1985: S-a născut Colin O’Brady, sportiv profesionist de anduranță și aventurier american; primul om din lume care a traversat Antarctica singur şi fără asistenţă (2018); în 2016 el a escaladat cei mai înalţi munţi de pe cele şapte continente, inclusiv Everestul, în 132 de zile, fapt care l-a făcut să devină cel mai rapid „alpinist care a cucerit cele şapte piscuri”

– 1998: A murit Sir Derek H.R. Barton, chimist englez; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, analiza conformaţională; Premiul Nobel pentru Chimie în 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (n. 1918)

– 2002: A murit Monseniorul Isaías Duarte Cancino, preot catolic columbian, care din 1995 până în ziua morții sale a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Cali (n. 1939)

– 2008: A murit Mihai Dolgan, compozitor şi interpret de muzică uşoară din R. Moldova (n. 1942)

– 2013: A murit actorul britanic de film Frank Thornton (n. 1921)

– 2015: A murit compozitorul şi pianistul american Don Robertson (n. 1922)

– 2016: A murit Alexander Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (n. 1924) – 10 ani

– 2020: A murit actorul american de film și televiziune Stuart Maxwell Whitman (n. 1928)

– 2025: A murit actrița belgiană Emilie Dequenne; a devenit cunoscută la vârsta de 18 ani cu rolul principal din filmul „Rosetta”, care i-a adus premiul de interpretare feminină la Festivalul de la Cannes în 1999 (n. 1981) – 1 an

S-a întamplat într-o zi de 15 martie

* Acum 614 ani (1412) era încheiat acordul secret de la Lublau dintre Polonia şi Ungaria, care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal credincios al regelul Poloniei – Vladislav Iagiello. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru cel Bun şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon apărându-i de turci pe Poloni, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau

* Cu 153 de ani în urmă (1873) apărea Legea organică prin care erau fixate atribuţiile Ministerului Afacerilor Străine şi ale reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate (15/27)

* Se împlinesc 150 de ani (1876) de când apărea, la Bucureşti, ziarul „Timpul” (1876-1884, 1889-1900 şi 1919-1922), al Partidului Conservator. Fondat de Grigore H. Grandea, i-a avut printre redactorii celebri pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi I. L. Caragiale (15/27)

* Cu 134 de ani în urmă (1892) era patentată prima scară rulantă din SUA, la Galeria Old Iron din Coney Island, New York, inventată, în 1891, de Jesse W. Reno (n. 1861 – m. 1947). Această invenţie a fost denumită „lift înclinat”, o scară rulantă anterioară acesteia, numită „scară rotativă”, fiind inventată de Nathan Ames, şi patentată la 9 martie 1859, dar niciodată construită

* Acum 127 de ani (1899) avea loc premiera piesei istorice „Cezar şi Cleopatra” („Caesar and Cleopatra”), de George Bernard Shaw

* În urmă cu 111 ani (1915) a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a „Simfoniei a II-a în La major op. 17” de George Enescu

* Acum 87 de ani (1939), ca urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia şi a anexării acesteia de către Germania, în România s-a decretat mobilizarea Armatei. Pe întreg teritoriul ţării au avut loc, în perioada 15-30 martie, manifestaţii în sprijinul Cehoslovaciei

* Acum 72 de ani (1954) avea loc debutul programelor emise de Studioul teritorial Cluj al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Cluj şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Craiova, Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara)

* Cu 71 de ani în urmă (1955) era transmisă prima emisiune în limba spaniolă a Radiodifuziunii din România. La conducerea de atunci a secţiei din cadrul Redacţiei Emisiunilor Politice pentru Străinătate se afla Hortensia Vallejo Roman, cetăţean spaniol, refugiată politic în urma Războiului Civil Spaniol, care era căsătorită în România cu omul politic Walter Roman. Emisiunea în limba spaniolă dura 30 de minute şi conţinea un buletin de ştiri de 10 minute, două comentarii pe teme de politică internă şi externă, dar şi câteva informaţii despre situaţia internă a României, iar muzica românească juca şi ea un rol important

* Se marchează 70 de ani (1956) de când România a stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, cu Birmania (azi Uniunea Myanmar). România şi Birmania au ridicat nivelul reprezentării lor diplomatice la rang de ambasadă la data de 3 ianuarie 1962. Până în 1989 au existat mai multe contacte politice la nivel înalt, iar ulterior acestei perioade contactele politice au avut caracter sporadic. Reprezentarea diplomatică şi consulară în Myanmar este asigurată de Ambasada României la Beijing. Reprezentarea diplomatică şi consulară în România este asigurată de Ambasada Republicii Uniunii Myanmar la Roma

* Tot cu exact 70 de ani în urmă avea loc prima reprezentaţie a operetei „My Fair Lady” de Frederick Lowe, la „Mark Hellinger Theatre” din New York. Libretul, după piesa „Pygmalion” de Bernard Shaw, este semnat de Alan Jay Lerner

* Acum 36 de ani (1990), între 15 şi 18 martie, la aniversarea Revoluţiei maghiare de la 1848, în oraşele din Transilvania au avut loc manifestații antiromâneşti, care au culminat cu evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureş, din perioada 19 – 20 martie

* Sunt marcați 35 de ani (1991) de când lua fiinţă Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula şi întreţine interesul pentru viaţă şi activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu. La 15 martie 1991, în Aula Academiei Române, după un simpozion internaţional dedicat lui Nicolae Titulescu, eminente personalităţi politice, diplomatice şi ştiinţifice din zece ţări ale continentului nostru, au iniţiat şi subscris constituirea Fundaţiei Europene Titulescu. Președinte: Adrian Năstase

* Se împlinesc 20 de ani (2006) de la înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului al ONU (CDO) în baza rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251, adoptată la această dată. A început să funcţioneze efectiv la data de 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului, după 60 de ani de activitate. Principalul obiectiv al CDO este promovarea respectului universal pentru drepturile omului şi examinarea situaţiilor de încălcare a drepturilor omului la nivel global. România a fost membru al CDO în perioadele iun. 2006 – iun. 2008 şi iun. 2011 – dec. 2014 şi a deţinut preşedinţia CDO în perioada 19 iunie 2007 – 18 iunie 2008. În 2010, România a obţinut postul de Raportor special ONU privind efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului, ocupat de Călin Georgescu. Este primul mandat tematic obţinut de România de la înfiinţarea CDO, în 2006. La data de 20 mai 2011, în cadrul alegerilor desfăşurate în reuniunea plenară a Adunării Generale a ONU, România a fost aleasă pentru a doua oară membru al CDO, pentru perioada 2011-2014

* Se marchează 15 ani (2011) de la amplele manifestaţii antiguvernamentale în cadrul Conflictului civil sirian, pornit în contextul creat de „Primăvara Arabă”. În data de 26 ianuarie 2011 au început demonstraţiile în care protestatarii cereau libertate politică şi eliberare de sub regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad şi de sub hegemonia membrilor sectei alawite. Manifestaţiile de masă, împotriva cărora regimul a reacţionat cu focuri de arme, arestări şi bombardamente focalizate pe cartierele şi localităţile rebele, s-au transformat cu timpul într-un adevărat război civil, care a creat una dintre cele mai mari crize umanitare din istorie

Aniversări – Comemorări

– Duminica „Laetare”. Duminica a 4-a din Postul Mare (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 15/16.III: Sărbătoarea musulmană Laylat-al-Qadr (cunoscută ca „Noaptea Puterii”, „Noaptea hotărârii divine”, „Noaptea Destinului”, „Noaptea Gloriei”, „Kadir Gecesi”). În această noapte, cea de-a 27-a noapte a lunii Postului Ramazan, în anul 610, la Mecca, Profetului Mohamed i-au fost revelate primele versete ale Coranului, de către Allah prin intermediul Arhanghelului Gabriel

– Se deschide oficial „Luna Pădurii” (15 martie – 15 aprilie); manifestările organizate în această perioadă îşi propun să sensibilizeze atât publicul, cât şi factorii decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. NOTĂ: Din 2017 a fost instituită, pe 25 martie, și „Ziua naţională a pădurilor”, ce are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare

– 1831: S-a născut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg şi publicist; secretar particular al lui Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre comisarii pentru propagandă ai Revoluţiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion Ghica (m. 1882) – 195 de ani

– 1886: S-a născut tenorul şi pedagogul Constantin Stroescu (m. 1977) – 140 de ani

– 1915‎: S-a născut (la Râşcani/Bălţi, azi în R. Moldova) Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog; autor a peste 150 de lucrări; a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, ca şi prima expediţie românească transafricană (1970-1971); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2011)

– 1919: S-a născut Ionel V. Săndulescu, om politic liberal şi scriitor (m. 1993)

– 1919: A murit Oprea Demetrescu, compozitor, dirijor; a editat prima revistă muzicală în limba română („Musicul Român”, 1861) (n. 1831)

– 1925: S-a născut arhitectul Camil Roguski; a contribuit la realizarea a numeroase construcţii din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării; a fost în atenţia opiniei publice, însă, mai mult datorită faptului că era unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu (m. 2012)

– 1933: S-a născut tenorul Octavian Naghiu (m. 2015)

– 1940: A murit Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (n. 1890)

– 1942: A murit Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet şi traducător; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (n. 1878)

– 1944: S-a născut sculptorul monumentalist Mihai Istudor (m. 2015)

– 1949: S-a născut, la București, Daniel Berquiny Leibovici, acrobat, dresor de animale și actor; a lăsat o amprentă profundă asupra istoriei cinematografiei italiene în ultimii 40 de ani; stabilit în Italia din 1980, a creat, în localitatea Aprilia, parcul zoologic „Parco Zoo delle Star”, denumit de Mel Gibson „Hollywood-ul animalelor”; a creat și propria școală de actorie

– 1949: A murit scriitorul Gheorghe Brăescu (n. 1871)

– 1951: S-a născut Viorela Filip, interpretă de muzică uşoară, textieră, compozitoare şi profesoară – 75 de ani

– 1957: S-a născut medicul şi profesorul universitar Dumitru Octavian Unc, cel mai cunoscut chirurg din Constanța (m. 2020)

– 1959: S-a născut Aurel Cărășel, ziarist, scriitor și profesor; a condus cenaclurile „Henri Coandă“ din Craiova, „Atlantis-Club” din Cernavodă, precum și Asociația Creatorilor de SF din Craiova; a pus bazele Atlantykron, tabără de literatură SF, transformată după 2001 în Academie de Vară

– 1964: S-a născut pictorul Ion Mihalache; a realizat lucrări de artă murală și pictură religioasă în mai multe Biserici din județele Bacău, Argeș, Vaslui, Vâlcea, Giurgiu și București (m. 2023)

– 1977: A murit Tudor Măinescu (prenumele la naştere: Constantin), poet, prozator satiric, epigramist şi traducător (n. 1892)

– 1980: S-a născut dirijorul Cristian Măcelaru; câștigător în anul 2020 al Premiului Grammy la categoria „Cea mai bună interpretare instrumentală solo”, pentru albumul ce cuprinde lucrări de Wynton Marsalis, înregistrat alături de Orchestra Simfonică din Philadelphia, având-o ca solistă pe violonistă Nicola Benedetti; Cristian Măcelaru este în prezent dirijorul principal al renumitei orchestre WDR Sinfonieorchester din Köln și director artistic al Orchestrei Naționale a Franței

– 1986: A murit actorul Alexandru Giugaru (n. 1897) – 40 de ani

– 2001: A murit Ioan Ladea, medic, unul dintre cei mai căutaţi specialişti din ţară în acupunctură, autor de cărți despre acupunctură, disident, arestat de trei ori în comunism; fiul marelui sculptor bănăţean Romul Ladea și al pictoriței Lucia Piso Ladea (n. 1935) – 25 de ani

– 2007: A murit (la Paris, unde se stabilise) pictorul, sculptorul şi decoratorul Ion Nicodim (n. 1932)

– 2015: A murit Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (n. 1944)

– 2015: A murit Alexandru Vlad (pseudonimul lui Alexandru Sarca), eseist, nuvelist, poet, prozator, publicist şi traducător (n. 1950)

– 2015: A murit pianista şi profesoara Silvia Totan (n. 1958)

– 2018: A murit regizorul artistic Vasile Manta, nume de primă mărime al Teatrului Național Radiofonic; a realizat peste 3800 de piese radiofonice în toate genurile, emisiuni scenarizate, emisiuni de divertisment (n. 1949)

– 2020: A murit tenorul Florin Diaconescu, figură de referință a teatrului liric românesc (n. 1942)

– 2023: A murit poetul Iosif Caraiman; şi-a legat numele şi destinul artistic de zona Caransebeşului (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Primul tur al alegerilor municipale

– Charlotte, SUA: Dezbatere cu vicepreședintele JD Vance, pe canalul CBS

– Congo: Alegeri prezidențiale (15 – 22 mar.)

– Vietnam: Alegeri legislative

– Kazahstan: Un referendum republican este programat să aibă loc pe 15 martie, pentru a stabili dacă se aprobă o nouă Constituție a Kazahstanului. Referendumul vine în urma discursului președintelui Kassym-Jomart Tokayev privind starea națiunii din 2025, în care acesta a anunțat reforme parlamentare care vizează modificarea Constituției din 1995

– Hollywood: A 98-a ediție a Premiilor Oscar ale Academiei Americane de Film

– Siria: Marcarea a 15 ani de la revolta sângeroasă împotriva președintelui Bashar al-Assad

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”; sărbătoare naţională în Ungaria, adusă drept omagiu eroilor Revoluţiei din 1848 – 1849. La data de 15 martie 1848, izbucnea, la Budapesta, Revoluţia maghiară împotriva dominaţiei habsburgice. Dieta ungară întrunită la Pojon, în această zi, a decretat independența Ungariei față de Imperiul Habsburgic. În programul revoluției, la punctul 12, era prevăzută unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se consulte voința românilor covârșitor majoritari. A urmat o cruntă perioadă de teroare pentru românii din Transilvania. În vara anului 1848 încep luptele între ungurii din Ungaria şi Ardeal, care doreau formarea unei Ungarii mari, iar de cealaltă parte se aflau austriecii care îşi vedeau ameninţat imperiul şi saşii şi românii care îşi vedeau ameninţată fiinţa naţională, lupte care vor dura până în vara anului 1849, când armata şi insurgenţii unguri sunt înfrânţi de trupele austro-ruse care au beneficiat de un deosebit de important ajutor din partea românilor, mai ales a moţilor conduşi de Avram Iancu, din Munţii Apuseni

– „Ziua Internațională de Combatere a Islamofobiei”, stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 2022, în urma unei rezoluții susţinută de 60 de state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice. Documentul subliniază că terorismul şi extremismul violent nu pot fi şi nu trebuie asociate cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic. De asemenea, rezoluţia face apel la un dialog global privind promovarea unei culturi a toleranţei şi a păcii, bazată pe respectul pentru drepturile omului şi pentru diversitatea religiilor şi a credinţelor. Data, 15 martie, a fost aleasă deoarece este aniversarea împușcăturilor în moscheea Christchurch, în 2019, în care 51 de oameni au fost uciși în timpul rugăciunii de vineri

– „Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor” reprezintă o şansă de a cere factorilor de decizie respectarea şi protejarea drepturilor tuturor consumatorilor şi de a protesta faţă de abuzurile şi nedreptăţile sociale care subminează aceste drepturi. Consumatorul are dreptul de a alege, de a fi informat, de a nu fi înşelat, dreptul de a fi despăgubit şi dreptul de asociere. Ziua a fost stabilită în 1985 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată „Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”. Momentul naşterii mişcării mondiale privind protecţia consumatorilor îl reprezintă, de fapt, data de 15 martie 1962, când John Fitzgerald Kennedy, preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, a rostit în Congres un mesaj legat de drepturile consumatorilor. În România ziua este marcată din 1991 (- 35 de ani); în august 1992 a fost adoptată Legea de bază în domeniul protecţiei consumatorilor prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992

– „Ziua Internațională a Discursului” („World Speech Day”), sărbătorită, din 2016 (- 10 ani), în peste 100 de țări de pe glob şi lansată de Simon Gibson în 2015, la Forumul Democrației de la Atena, în urma efortului acestuia de a construi o bază gratuită de discursuri contemporane și istorice; prin această zi se sărbătoreşte puterea discursului de a aduce comunități împreună, de a inspira, de a împărtăși idei și emoții și în cele din urmă de a transforma vieți

– „Ziua Mondială de Acţiune împotriva Vânării Focilor” (denumită uneori și „Ziua internațională împotriva vânătorii de foci canadiene”). Vânătoarea comercială de foci se practică în prezent în opt țări: Canada, Groenlanda, Norvegia, Islanda, Suedia, Finlanda, Rusia și Namibia. Cea mai mare parte a vânătorii de foci din lume are loc în Canada, care a devenit centrul unei dezbateri aprinse din cauza amplorii acțiunilor. Deși există unele norme și reglementări, vânătoarea ilegală de foci are loc în continuare, aceasta ducând la reducerea populației de foci. Această zi internațională de acțiune are drept scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema vânătorii ilegale de foci și importanța conservării focilor. Una dintre primele organizații fondate pentru a opri vânătoarea comercială de foci a fost Fondul internațional pentru bunăstarea animalelor (IFAW), cu sediul în Canada. IFAW a fost fondată în 1969 și de atunci activează pentru a opri vânătoarea de foci. Una dintre cele mai mari victorii ale acestei bătălii a fost interdicția Uniunii Europene de a importa, exporta și vinde produse din carne de focă

– 1794: S-a născut Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1876)

– 1830: S-a născut scriitorul german Paul Heyse (numele complet: Paul Johann Ludwig von Heyse); contribuţii majore în evoluţia nuvelei; Premiul Nobel pentru Literatură în 1910 (m. 1914)

– 1842: A murit Luigi Cherubini, compozitor francez, de origine italiană (n. 1760)

– 1854: S-a născut Emil von Behring, medic şi bacteriolog german; unul dintre creatorii seroterapiei; Premiul Nobel pentru Medicină în 1901 (m. 1917)

– 1879: S-a născut Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române (1957) (m. 1962)

– 1898: A murit Henry Bessemer, inginer, inventator şi industriaş englez, pionier al producţiei de masă a oţelurilor (n. 1813)

– 1918: A murit compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (n. 1893)

– 1920: S-a născut Donnall Thomas, medic și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu Joseph E. Murray, pentru contribuţii la dezvoltarea transplantului de măduvă ca tratament de succes pentru leucemie și alte boli de sânge (m. 2012)

– 1924: S-a născut Iuri Bondarev, scriitor, critic literar şi scenarist rus (m. 2020)

– 1927: S-a născut soprana spaniolă Consuelo Rubio (m. 1981)

– 1930: S-a născut fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov; Premiul Nobel pentru fizică în 2000, alături de americanii Herbert Kroemer şi Jack Kilby, pentru cercetări în domeniul semiconductorilor şi tehnologiilor laser; a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice au putut fi accelerate; opera sa de pionierat a dus la aplicaţii practice, utilizate azi la sateliţi, telefoane mobile şi scanere de coduri de bare (m. 2019)

– 1933: S-a născut cineastul francez Philippe de Broca (m. 2004)

– 1936: A murit lingvistul german Hayman Tiktin; preocupat de limba română, a trăit o perioadă la Iaşi; a realizat o serie de lucrări de lingvistică românească („Studii de filologie românească”, „Gramatică română”, „Manual elementar de limbă română”) şi de lexicografie („Dicţionar româno-german”); membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1850) – 90 de ani

– 1942: S-a născut soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (m. 2011)

– 1947: A murit Jean-Richard Bloch, eseist, romancier şi autor dramatic francez (n. 1884)

– 1961: S-a născut Moungi Bawendi, chimist francez, profesor la Massachusetts Institute of Technology; Premiul Nobel pentru chimie pe 2023, împreună cu Louis Brus și Alexei Ekimov, „pentru descoperirea și sinteza punctelor cuantice”, care au acum o mare importanță în nanotehnologie – 65 de ani

– 1962: A murit fizicianul american Arthur Holly Compton; contribuţii la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în 1927, împreună cu fizicianul englez Charles T. R. Wilson (n. 1892)

– 1968: S-a născut Sabrina (Salerno), cântăreaţă italiană, dar și fotomodel, actriță, producător de televiziune, producător muzical și textier

– 1970: A murit Arthur Adamov, dramaturg, eseist și traducător francez de origine ruso-armeană; unul dintre principalii exponenți ai „teatrului absurdului” (n. 1908)

– 1975: S-a născut Eva Jacqueline Longoria, actriță și producătoare latino-americană

– 1975: A murit Marco Aristotel Onassis, armator grec, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul al XX-lea, supranumit şi „Grecul de Aur” (n. 1906, la Smyrna, actualmente Izmir)

– 1977: A murit Hubert Aquin, scriitor, eseist, regizor, redactor şi activist politic canadian (n. 1929)

– 1981: A murit regizorul francez de film René Clair (pe numele real René-Lucien Chomette) (n. 1898) – 45 de ani

– 1997: A murit Victor Vasarely, pictor, grafician şi sculptor francez de origine maghiară, reprezentant al artei cinetice (n. 1908, la Pecs/Ungaria). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1906

– 2004: A murit John Anthony Pople, matematician şi chimist britanic; Premiul Nobel pentru chimie în 1998, împreună cu Walter Kohn, pentru dezvoltarea unor metode computaționale în chimia cuantică (n. 1925)

– 2004: A murit actorul francez de film Philippe Lemaire (n. 1927)

– 2017: A murit poetul, cântăreţul şi compozitorul polonez Wojciech Mlynarski, unul dintre intelectualii critici la adresa regimului comunist (n. 1941)

– 2020: A murit arhitectul, profesorul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una din personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene ale secolului al XX-lea (n. 1927)

S-a întâmplat într-o zi de 14 martie

* Acum 189 de ani (1837) apărea, la Iaşi, cu întreruperi, până în septembrie 1838, „Alăuta românească” (supliment al ziarului „Albina românească”), sub redacţia lui Gheorghe Asachi, apoi a lui Mihail Kogălniceanu, prima revistă literară din Moldova (14/26)

* Se împlinesc 145 de ani (1881) de când Parlamentul vota Legea prin care România devenea regat. Prinţul Carol I a primit pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al Românei, fiind încoronat la 10/22 mai 1881. În urma proclamării regatului, România şi-a consolidat poziţia în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa, dând, în acelaşi timp, un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de dincolo de Carpaţi (14/26)

* Cu 131 de ani în urmă (1895) avea loc inaugurarea Palatului Fundaţiei Universitare „Carol I”, în prezenţa regelui. Edificiul, construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, a devenit, la 12 iulie 1948, instituţie de stat numită Biblioteca Centrală Universitară. După evenimentele din decembrie 1989, când construcţia a fost avariată şi un important fond de carte a fost distrus, biblioteca a fost reconstruită şi dată în folosinţă în noiembrie 2001

* Se marchează 60 de ani (1966) de la premiera filmului „Răscoala”, în regia lui Mircea Mureşan, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu (în distribuţie: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Ion Besoiu, Emil Botta). În acelaşi an, filmului i s-a decernat premiul pentru „Opera prima” la Festivalul de la Cannes

* Cu 36 de ani în urmă (1990) avea loc constituirea Societății Române de Criminologie şi Criminalistică, cu un important rol în cunoaşterea fenomenului criminalităţii din România, prin elaborarea unor studii specifice de diagnoză şi prognoză. Prin sentinţa civilă 1182 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti s-a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică, în acelaşi an, SRCC devenind membru al Societăţii Internaţionale de Criminologie

* Cu 34 de ani în urmă (1992) a fost înființată Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe. Fondată de un grup de intelectuali, Liga a contribuit de-a lungul timpului la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Spiritualităţii Româneşti, Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi la canonizarea mitropolitului Andrei Şaguna

* Tot acum 34 de ani (1992) avea loc ceremonia reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu (1882-1941), la Biserica „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului, respectându-se, astfel, dorinţa testamentară a marelui om politic şi diplomat, care a murit în Franţa, de a fi îngropat în România, la Braşov

* În urmă cu 13 ani (2013) Adunarea Naţională Populară a Chinei (ANP) l-a ales pe secretarul general, Xi Jinping, ca noul preşedinte al Republicii Populare Chineze, succedându-l în funcţie pe Hu Jintao. La data de 11 martie 2018, parlamenentarii chinezi au votat, aproape în unanimitate (cu doar două persoane care s-au opus, trei care s-au abținut și un vot invalidat), amendamentul constituțional care permite președintelui Xi Jinping să aibă un număr nelimitat de mandate pe viață

Aniversări – Comemorări

– 1854: S-a născut Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; supranumit „poetul rondelurilor”, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1920)

– 1857: A murit poetul Alexandru Sihleanu; volumul „Armonii intime”, apărut cu două luni înaintea morţii sale premature, dezvăluie o poezie romantică de factură byroniană, cu vocaţia cosmicului şi a fantasticului, anticipând motive eminesciene (n. 1834)

– 1879: S-a născut pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie din România care a realizat pictură murală (holul Băncii Marmorosch-Blank, lucrările numite „Industrie, agricultură şi comerţ” şi “Istoria negoţului român” de la Academia de Ştiinţe Economice); din 1916, a devenit profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, devenind astfel prima femeie din Europa care a îndeplinit această funcție la o instituție de învățământ de stat (m. 1969)

– 1884: S-a născut Alexe Procopovici, lingvist, filolog, memorialist și profesor universitar; participant activ la toate acţiunile din toamna anului 1918 ale românilor bucovineni, premergătoare Marii Uniri; s-a afirmat prin preocupările sale constante privind interpretarea foneticii istorice a limbii române pentru explicarea unor probleme filologice ale literaturii române vechi; a contribuit la extinderea şi consolidarea studiilor de filologie română la Universitatea din Cernăuţi şi la pregătirea unei elite filologice româneşti (m. 1946)

– 1897, 14/27: S-a născut medicul Ionel S. Pavel; fondator şi director (1948-1967) al Centrului de Asistenţă a Diabeticilor din Bucureşti; unul dintre iniţiatorii studiilor sistematice de hepatologie şi diabetologie clinică în România; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1899: S-a născut prozatorul și publicistul Mircea Damian (m. 1948)

– 1908, 14/27: S-a născut fizicianul Şerban (Florentin) Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, a studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică; fiul matematicianului Gheorghe Ţiţeica; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (1975-1976) al acestui for (m. 1985). NOTĂ: Unele surse menționează decesul în anul 1986

– 1911: S-a născut (la Mănăstirea Horecii/Cernăuţi, azi în Ucraina) George Drumur (pseudonimul literar al lui George Pavelescu), poet, publicist, muzicolog şi traducător (a tradus din literatura rusă, din lirica germană, cehă şi slovacă) (m. 1992) – 115 ani

– 1919: S-a născut Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat şi om politic liberal; deţinut politic în perioada 1959-1964 (m. 2005)

– 1920: S-a născut Pavel P. Bellu, poet, prozator şi eseist (m. 1988)

– 1920: S-a născut Natalia Dinu Manoilescu, teolog, filosof și profesoară; este autoarea lucrării „Iisus Hristos Mântuitorul în lumina Sfintelor Evanghelii” (m. 1990)

– 1924: S-a născut geologul și profesorul Marcian (David) Bleahu, întemeietorul carstologiei şi speologiei fizice româneşti; întemeietorul şi organizatorul Muzeului de Geologie; fondator al Mişcării Ecologiste din România (1990); ministru al mediului (iunie 1990 – octombrie 1992); senator pe listele Federaţiei Ecologiste din România în legislatura 1996-2000; preşedinte de onoare al Partidului Verde; unul din fondatorii Universităţii Ecologice Bucureşti; membru de onoare al Academiei Române din 2018 (m. 2019)

– 1928: S-a născut Petre Mihăescu, compozitor (autor a numeroase şlagăre), solist şi dirijor (la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”) (m. 2011)

– 1929: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) actorul de teatru şi film Iurie Darie (m. 2012)

– 1930: S-a născut medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca; unul din marile nume din istoria chirurgiei româneşti, care a rezolvat un număr foarte mare de cazuri (aproape 50.000), inclusiv în chirurgia plastică pediatrică (fără să fie chirurg plastic) şi în domeniul malformaţiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformaţiei; unele dintre operaţiile efectuate au constituit premiere mondiale (m. 2011)

– 1931: S-a născut actorul Aurel Giurumia (m. 2004) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Alexandru Popescu – Mihăeşti, profesor universitar doctor, filolog, lingvist, psihopedagog, scriitor şi publicist; unul dintre corifeii culturii vâlcene; autorul unor cărţi de referinţă în domeniile lingvisticii şi pedagogiei, formatorul multor generații de tineri pedagogi și cercetători în domeniul științelor educației (m. 2021)

– 1936: S-a născut Florin Constantin Pavlovici, scriitor, memorialist și traducător; fost secretar general de redacție în cadrul vechiului Departament Literatură și Artă, al Societății Române de Radiodifuziune; a realizat una dintre cele mai prestigioase emisiuni culturale radio „Dicționar de literatură universală”; fost deținut politic pentru 5 ani și autor al volumelor „Tortura pe înțelesul tuturor” (2001) și „Frica și pânda” (2010) (m. 2021) – 90 de ani

– 1938: S-a născut regizoarea de film și scriitoarea Ada Pistiner; a realizat filme documentare şi video; între anii 1986 şi 1989 a locuit în Israel

– 1940: S-a născut Luminița Cazacu, regizor, scenarist și scenograf de film de animație (m. 2011, la Paris)

– 1945: A murit Ion Rădulescu-Pogoneanu, critic şi istoric literar, pedagog; a manifestat o preocupare constantă pentru literatură, cu interes special faţă de scriitorii de la „Junimea” şi „Convorbiri literare”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1870)

– 1946: S-a născut actriţa de teatru şi film Carmen Galin (nume complet: Eugenia-Carmen Galin) (m. 2020) – 80 de ani

– 1955: S-a născut Marta Petreu (pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic, născută Rodica Marta Crişan), poetă, eseistă, profesor emerit şi editor

– 1965: A murit inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof.ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928) (n. 1883)

– 1972: A murit medicul Ioan Enescu; considerat unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1884)

– 1976: S-a născut actorul Eduard Adam – 50 de ani

– 1989: A murit Dumitru Florea-Rarişte, poet, publicist şi traducător (n. 1914)

– 1995: A murit soprana Magda Ianculescu (n. 1929)

– 1995: A murit istoricul literar şi cercetătorul Gheorghe Hrimiuc-Toporaș (n. 1947)

– 2012: A murit istoricul Şerban Rădulescu-Zoner; deţinut politic între anii 1959 şi 1962; deputat în două legislaturi (1992-2000); fost preşedinte al Alianţei Civice (martie 2001 – noiembrie 2006) (n. 1929)

– 2017: A murit cântăreaţa de muzică populară Ileana Ciuculete (n. 1952)

– 2019: A murit doctorul și profesorul George Litarczek, „părintele fondator” al specializării Anestezie – Terapie Intensivă din România şi unul dintre „pionierii” ei la nivel mondial; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis; membru de onoare al Academiei Române din 2017 (n. 1925, la Boston, SUA, din părinţi români)

– 2021: A murit scriitoarea Aurora Cornu; prima soţie a lui Marin Preda; stabilită la Paris din 1965 (n. 1931) – 5 ani

Sursa: RADOR