Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei, este perioada premergătoare Postului Paștelui, având un rol esențial în pregătirea spirituală și fizică a credincioșilor pentru această perioadă de postire și purificare. Aceasta are loc în ultima săptămână înainte de Postul Mare, iar în 2025 se desfășoară între 24 februarie și 2 martie.
În Săptămâna Albă, nu se mai consumă carne. În această perioadă, nu se fac nici nunţi.
Săptămâna Albă simbolizează întoarcerea la un regim alimentar mai simplu, inspirat din stilul de viață al primilor oameni din Rai, care nu consumau carne.
Este o perioadă de tranziție alimentară, menită să faciliteze adaptarea organismului la rigorile Postului Mare, cel mai lung și mai strict post din an.
De asemenea, această săptămână este un timp de reflecție spirituală, în care credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe religioase, să se roage și să mediteze asupra semnificației postului și a înnoirii sufletești.
Este o „săptămână de post de carne” și se recomandă abţinerea de la petreceri, dans şi muzică profană ori de la alte activităţi care ar distrage atenţia de la viaţa spirituală.
De aceea, Săptămâna brânzei este ultima în care creştinii ortodocşi pot mânca produse lactate şi se pot bucura de activităţile sociale care nu vor mai fi potrivite în timpul Postului, o perioadă mai sobră de rugăciune şi introspecţie.
Această perioadă mai e cunoscută în popor drept Săptămâna Nebunilor. Se spune că nu e o perioadă bună pentru cununii, nici pentru înmormântări. Cum aceste zile sunt ultimele dinaintea Postului în care se mai pot oficia căsătorii, oamenii obișnuiau să spună că numai nebunii, urâții și proștii fac nunți acum, de unde și denumirea de Săptămâna Nebunilor.
