Preotul ortodox Ciprian Mega, din Oradea, a făcut demersuri pentru a se înscrie în cursa electorală pentru președinția României, în contextul alegerilor programate pentru iarna aceasta. La începutul lunii octombrie, Mega, parohul Bisericii Sfântul Spiridon din cartierul Rogerius, a depus un dosar de candidatură care conținea 219.951 de semnături de susținere, depășind astfel pragul de 200.000 de semnători prevăzut de Legea 370 din 2004.
„În trei săptămâni, prietenii mei, preoţi şi alţi oameni de bună-credinţă, răspândiţi peste tot în lume, au adunat semnăturile necesare. Numărul de semnături reprezintă o problemă chiar şi pentru partidele mari”, a explicat preotul Mega, arată ziarul Bihoreanul.
Candidatura sa a fost depusă pe 4 octombrie, în ultima zi permisă, dar intenția lui de a candida a fost păstrată în secret pentru a crea un efect de surpriză și a evita eventuale presiuni din partea actorilor politici și a Bisericii Ortodoxe Române, care au declarat că nu se implică în politică.
Mega, care este și regizor premiat, a precizat că nu a avut niciodată ambiția de a deveni președinte, ci a dorit să efectueze un experiment social. „Nu mi-am propus niciodată să ajung preşedinte. Nici nu aş fi avut banii să îmi susţin o campanie electorală. Am vrut doar să fac un experiment. Să văd cum funcţionează «sistemul»”, a declarat acesta.
Cu toate acestea, candidatura preotului Mega a fost respinsă pe 6 octombrie de Biroul Electoral Central (BEC), care a aprobat dosarele pentru 14 candidați. BEC a validat doar 176.493 de semnături din cele 219.951 depuse de Mega, argumentând că numărul de semnături nu îndeplinește cerințele legale.
Nemulțumit de această decizie, Mega a contestat hotărârea BEC la Curtea Constituțională a României pe 7 octombrie, invocând lipsa unor motive clare în documentația BEC care să explice respingerea unui număr atât de mare de semnături. Preotul a susținut că BEC nu are „atribuții sau competențe” pentru a verifica validitatea semnăturilor și a afirmat că, dacă ar fi avut îndoieli, ar fi trebuit să sesizeze organele de cercetare penală.
Totuși, CCR a menținut decizia BEC, reiterând că „candidaturile propuse de partide şi alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de 200.000 de alegători”.
Ciprian Mega a avansat acuzații grave, sugerând că respingerea candidaturii sale ar fi fost influențată de serviciile secrete din România.
„Am păstrat secretă intenţia de a candida până vineri, 4 octombrie, când am fost nevoiţi, conform procedurii, să programăm depunerea candidaturii. Vineri seară a fost momentul în care alarma sistemului s-a declanşat, iar sâmbătă dimineaţă am fost invitat la o discuţie, unde am fost întrebat clar dacă vreau sau nu vreau validare, precizându-mi-se condiţiile în care voi primi «binecuvântarea» SRI. Am răspuns că voi contesta decizia la CCR. Mi s-a spus că CCR poate valida doar după ce primeşte «undă verde»”, a afirmat Mega, amplificând suspiciunile cu privire la influențele externe asupra procesului electoral.
Acest tip de acuzații este deosebit de grav, având în vedere că SRI și SIE nu au atribuții în procesul electoral, iar implicarea lor în politică este interzisă de legislația în vigoare. Mega a fost evaziv în privința detaliilor, afirmând: „Veţi vedea asta. Lucrez la un raport care va fi înaintat în zilele următoare Patriarhiei şi Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Documentul va fi public.”
În ciuda gravității declarațiilor sale, preotul a admis că intenția de a candida a fost în esență un „act artistic”. „Alegerile din acest an marchează un moment de răscruce în viaţa societăţii noastre. De aceea am pornit acest experiment, ca un exerciţiu de documentare pentru viitorul film, care se va numi «Alegeri înainte de război»”, a explicat Mega.
Titlul filmului sugerează o legătură cu posibilele conflicte care ar putea apărea în urma unei crize economice sau a unui conflict militar, precum cel din Ucraina, generat de invazia Rusiei.
Ciprian Mega, un personaj controversat, a fost anterior cunoscut pentru filmul său „21 de rubini”, care a fost cenzurat de Biserica Ortodoxă din cauza criticilor aduse prelaților. Filmul a generat controverse majore după ce a fost înscris în Festivalul de Film BRISC de la Moscova, iar întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin a stârnit o serie de reacții negative în România.
