Românii au intrat de vineri, 14 noiembrie, în Postul Nașterii Domnului, una dintre cele mai importante și mai vechi perioade de pregătire spirituală din calendarul creștin.
Postul durează 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, fiind considerat un timp al curățirii, al împăcării și al faptelor bune.
Postul Crăciunului este mai puțin aspru decât cel al Paștelui, având numeroase dezlegări la pește, ulei și vin, mai ales în zilele de sâmbătă și duminică, dar și la sărbători precum Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) sau Sfântul Nicolae (6 decembrie).
Postul are durată fixă, de 40 de zile, amintind de postul lui Moise pe Muntele Sinai, dar și de așteptarea Vechiului Testament pentru venirea lui Mesia. Această rânduială a fost statornicită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol.
În cultura românească, debutul postului este încărcat de tradiții transmise din generație în generație:
Gospodinele pregătesc mâncăruri de post și renunță la alimentele de dulce. În unele zone se face și “curățenia de post”, o formă de pregătire a casei și a sufletului.
Se spune că cine intră în post cu inima împăcată, fără certuri și fără gânduri rele, va avea un an mai bun și liniștit.
Oamenii se roagă mai mult, participă la slujbe și aprind lumânări pentru cei dragi plecați dintre noi.
În comunitățile tradiționale, se evită petrecerile înainte de 20 decembrie, zi cunoscută ca Ignatul, când încep pregătirile pentru mesele de Crăciun.
Pe parcursul celor 40 de zile, în satele românești există numeroase obiceiuri legate de renaștere, lumină și apropierea marii sărbători a Nașterii Domnului:
Colindătorii încep repetițiile încă din primele zile ale postului, pregătind colindele care vor răsuna din poartă în poartă în Ajunul Crăciunului.
Femeile pregătesc lucruri noi pentru casă, deoarece luna decembrie marchează în multe comunități începutul unui nou ciclu gospodăresc.
Se crede că în această perioadă visele „curate” pot avea semnificații spirituale, iar rugăciunile rostite dimineața au putere sporită.
În unele zone din Oltenia și Muntenia, se păstrează obiceiul „postului negru” miercurea și vinerea – fără mâncare până seara – ca act de credință și purificare.
Postul Crăciunului nu este doar o perioadă alimentară, ci una dedicată liniștii și reînnoirii sufletești. Preoții îi îndeamnă pe credincioși să se concentreze pe fapte bune, ajutorarea persoanelor nevoiașe, renunțarea la conflicte și apropierea de familie.
