„Regele ciobanilor”, acuzat de fraudă cu terenuri lângă Gorj: cum ar fi păcălit fondurile europene prin rude și firme de familie

Dumitru Andreșoi, cunoscut drept „regele ciobanilor”, este acuzat că a orchestrat un mecanism infracțional prin care ar fi fraudat aproximativ 2,2 milioane de euro din fonduri europene, și-a interpus părinții și fiica drept beneficiari formali, spun anchetatorii EPPO. 

Andreșoi a fost condamnat definitiv într-un dosar de evaziune fiscală și figurează cu o pedeapsă de 2 ani cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani.  

Potrivit procurorilor europeni, pentru a evita răspunderea penală și eventuale pedepse cu executare, inculpatul ar fi plasat formal responsabilitatea pe alte persoane din familie — mai întâi pe tatăl său, Viorel Andreșoi (născut 1935), apoi, după decesul acestuia (în noiembrie 2018), pe mama sa, Saveta Andreșoi (n. 1939).  

Din anul 2023, este implicată și AGRA TRANSILVANIA SRL, firmă administrată formal de fiica lui Andreșoi, Bianca Ramon Corhan-Andreșoi, deși ancheta susține că, de fapt, deciziile erau dictate tot de Dumitru Andreșoi.  

Ancheta relevă următoarea structură a fraudei:

Identificarea terenurilor care figurează în documente ca pășuni permanente, deși în realitate sunt cvasi-împădurite și nu au blocuri fizice, ceea ce le face neeligibile pentru subvenții agricole.  

Aceste terenuri sunt apoi arendate sau închiriate de la diverse instituții sau comunități locale (compasesorate, obști, primării, Agenția Domeniilor Statului) de către mandatarul Mariana Drăgănescu, în numele părinților sau firmei conduse de fiica sa, la prețuri modice (30-200 lei pe hectar pe an).  

După ce se încheie contractele de arendă/închiriere, se obţin de la autoritățile locale adeverinţe care confirmă că terenurile sunt utilizate ca pășuni permanente — fără însă să se indice blocul fizic sau parcela în majoritatea cazurilor.  

În aplicația IPA Online, se introduc blocuri fizice care nu fuseseră digitizate sau înscrise de altcineva, pentru a le face să pară eligibile pentru subvenții, iar cererile unice de plată sunt completate în numele celor implicați (părinți, firmă) ca „fermier activ”.  

Controlul APIA ar fi relevat că peste 85 % din terenurile declarate nu erau utilizate legal — fie pentru că arendatorii nu aveau drept asupra lor, fie pentru că terenurile erau împădurite sau lipsite de activitate agricolă reală.  

Ancheta acoperă terenuri situate în județe precum Arad, Hunedoara, Bihor, Vâlcea, Timiș, Harghita, Covasna, Brașov și Cluj. 

Schema ar fi fost pusă la cale după aderarea României la UE și instituirea unor programe de sprijin pentru fermieri, iar conflictul intră în competența Parchetului European pentru perioada de la 20 noiembrie 2017 încoace.  

Dacă acuzaţiile sunt demonstrate, este vorba de una dintre cele mai mari fraude la fonduri europene legate de agricultură prin interpunerea de persoane de fațadă.

Potrivit anchetatorilor, reputația sa în rândul fermierilor și relațiile cu funcționari din domeniul agricol i-ar fi facilitat schemele.  

Dosarul a fost transmis spre judecată.