Dependența de jocuri de noroc: copii flămânzi, familii distruse și pierderi financiare uriașe

Un reportaj din cadrul emisiunii „Asta-i România” scoate în evidență gravitatea problemelor generate de jocurile de noroc în România. Potrivit materialului, persoanele dependente ajung să piardă nu doar bani, ci și prieteni sau familie, afectând profund viața celor din jur.

Românii au cheltuit, în prima jumătate a anului 2025, 5,5 miliarde de lei pe jocuri de noroc, echivalentul a peste un milion de euro. Dependența de păcănele și cazinouri este tot mai răspândită, iar sălile de jocuri de noroc sunt prezente la fiecare colț de stradă. România se află astfel printre țările europene cu cel mai rapid ritm de creștere al industriei de gambling.

În cadrul reportajului, un bărbat a povestit despre cum jocurile de noroc i-au distrus viața: „Am pierdut familia din cauza jocurilor de noroc. Am avut bani cash de 300–350.000 de euro în 2017-2018. În doi ani, am lichidat tot și am vândut și casa. În 2019 eram pe stradă. M-am despărțit de soție și copii. E foarte dureros să vorbești cu copiii tăi doar la câteva luni din cauza jocurilor.”

Bărbatul recunoaște că, deși a pierdut totul, continuă să cheltuiască bani la jocurile de noroc și că a ajuns să mintă pe toată lumea din jur din cauza viciului. Totodată, el afirmă că a lăsat chiar copilul flămând doar pentru a merge la cazino.

Psihologul Ana Maria Molocea explică efectele psihologice ale jocurilor de noroc: „Oamenii intră inițial pentru distracție și relaxare, dar în sălile de jocuri primesc și validare, o stare pe care nu au avut-o în alte contexte. Mulți recurg, în final, la autoexcludere pe viață, fiind la capătul puterii după ani de jocuri.”

Un fost dependent a explicat cum oamenii sunt prinși în acest miraj: „Îi îndulcești. Îi dai un suc, o bere, un vin… Îi faci să se simtă bine, în largul lor.”

Situația este agravată de legislația actuală: localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori nu mai au voie să găzduiască săli de jocuri de noroc, însă operatorii au găsit alternative pentru a continua activitatea. Deputatul Diana Stoic (USR) atrage atenția că primăriile trebuie să aibă un cuvânt de spus în autorizarea acestui tip de afaceri, spre deosebire de alte tipuri de business.

Un alt aspect grav este implicarea minorilor: potrivit unui studiu recent, unul din patru elevi de până în 14 ani a jucat cel puțin o dată la păcănele sau a intrat în contact cu jocurile de noroc, semnalând necesitatea unor măsuri urgente de prevenție și educație.

Acest material este un semnal puternic asupra pericolelor jocurilor de noroc în România, arătând cum dependența afectează familii întregi, creează traume și generează pierderi financiare dramatice.