Fără termocentralele pe cărbune, pe care autoritățile vor să le închidă în acest an, sistemul energetic ar sucomba. Din 14 ianuarie, producția pe cărbune este la nivel maxim, pentru a suplini deficitul major de energie, ajungându-se la un record de peste 1.300 MWh.
Autoritățile spun că, în această perioadă, au fost activate trei grupuri la termocentrala Rovinari, unul la termocentrala Turceni, iar termocentrala Ișalnița a pornit singurul grup pe care-l mai are.
Pe fondul creșterii consumului și scăderii producției, România are un deficit de energie între 2.000 MWh și 3.000 MWh, țara noastră devenind total dependentă de importuri. În 20 ianuarie, importul net era de 1,72 GWh, țara noastră cumpărând energie din Bulgaria, Ungaria, Ucraina și Serbia, singurele exporturi obligatorii fiind către Republica Moldova.
Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 46.029,1 milioane kWh, cu 1,8% mai mare față de perioada 1.I-30.XI.2023. Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,5%, consumul populaţiei a crescut cu 3,2%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,7%. Exportul de energie electrică a fost de 9.860,1 milioane kWh, în scădere cu 566,4 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.352,8 milioane kWh, în scădere cu 136,1 milioane, arată INS. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.XI.2024, au totalizat 29.776,6 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 129,9 mii tep față de perioada 1.I-30.XI.2023. Producţia internă a însumat 15.477,2 mii tep, în scădere cu 765,3 mii tep (-4,7%) faţă de perioada 1.I-30.XI.2023, iar importul a fost de 14299,4 mii tep, în creștere cu 635,4 mii tep (+4,7%).
Producția de cărbune a scăzut cu 15,8%, cea de țiței s-a redus cu 4,2%, în timp ce producția de gaze a crescut cu doar 1%. În ce privește importurile, acestea au crescut cu 10,8% la țiței și cu 57,9% la energie electrică.
